Erba pughjola

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Globularia alypum)
L'erba pughjola
Globularia alypum
Classificazione scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordine Scrophulariales
Famiglia Globulariaceae
Generu Globularia
Nome binuminale
Globularia alypum
Linnaeus, 1753
U patellu

L' erba pughola (Globularia alypum) hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Plantaginaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

L'erba pughjola hè una pianta vivace appartinendu à a famiglia di e Plantaginaceae. Si caratterizeghja da u so portu cispugliosu è cumpattu, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. E so casce persistente sò dure, strette è lungarine, d'un verde scuru lampante. I fiori di Globularia alypum sò chjuchi, di culore turchinu à viulettu, ragruppati in infiuriscenze globulose caratteristiche. 'Ssa pianta sgaghja un odore aggradevule quandu omu a ciccia.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Globularia alypum hè originaria di u circondu mediterraniu, induv'ella cresce per u più in e rigione custiere è e culline. Omu a trova in particulare in Spagna, in Francia, in Italia, in Grecia è in Tunisia. Si hè ancu naturalizata in certe rigione d'America suprana è d'Australia.

Globularia alypum hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Globularia alypum hè una pianta adatta à i climi mediterranii, caratterizati da istati caldi è secchi. Hè capace à resiste à i periodi prulungati di sicchina grazia à e so foglie dure chì riducenu a perdita d'acqua in evapurazione. 'Ssa pianta priferisce e terre belle assiccate è assuliate, ma pò ancu tullerà appena d'ombra.

A fiuritura di Globularia alypum hà locu di veranu è d'istate, attirendu numerosi insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I frutti chì si formanu dopu à l'impullinazione sò piccule capsule cuntinendu i granelli.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Globularia alypum hè u nome scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè stata discritta per a prima volta da u botanistu svedese Carl Linnaeus in 1753 in a so opera Species Plantarum. Esiste ancu sinonimi per 'ssa pianta, tali Globularia vulgaris Lam., Globularia linifolia L.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Globularia alypum ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè largamente sparta in a so area di ripartizione naturale è hè à spessu cultivata cum'è pianta ornamentale in i giardini mediterranii. Eppuru, certe pupulazione ponu esse affittate da a distruzzione di u so ambiente duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di vighjà à a prisirvazione di 'ssi ambienti naturali per assicurà a sopravvivenza à longu andà di Globularia alypum.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]