Ghjuvan Petru Gaffori

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Ghjuvan' Petru Gaffori)
A statua di Ghjuvan Petru Gaffori, in Corti

Ghjuvan Petru Gaffori hè un persunaghju storicu di Corsica. Era un medicu è un patriottu corsu. Nascì in Corti in u 1704. Morse assassinatu in Corti u 2 uttrove di u 1753.

Biugrafia[mudificà | edità a fonte]

U babbu di Ghjuvan' Petru Gaffori era Filippu Antone Gaffori, chì fù pudestà di Corti. Ghjuvan' Petru fece i so studie di medicina in Genuva, cunsigliatu da u so ziu Anton'Francescu, chì era medicu in quella cità (Serpentini 2006). Vultò dopu in Corsica à u principiu di l'annu 1734. Subitu dopu, fù elettu cum'è membru di u cunsigliu supranu durente a cunsulta chì ebbe locu u 18 aprile di u 1734, in u Cunventu di Sant'Antone di a Casabianca (Serpentini 2006). Ghjuvan' Petru Gaffori fù prima sicritariu di u rè Tiadoru di Neuhoff, eppo numinatu prutettore di a Nazione corsa in u 1745 per una consulta adunita à u cunventu d'Orezza per luttà contrà Genuva, i capi storichi di a rivolta essendu tutti fughjiti in esigliu. In u 1746, Ghjuvan' Petru si chjappa a citatella di Corti, chì era guardata da i ghjenuvesi, dimustrendu tandu assai curaghju ; diventa tandu u maestru di u centru di Corsica. In u 1751, fù numinatu cum'è generale di a Nazione. U 3 ottobre di u 1753, morse Ghjuvan' Petru Gaffori in un' imbuscata da sei tiradori, frà i quali si pudia cuntà u so propriu fratellu, in u quartiere di San' Pancraziu in Corte. Siont'è certi autori, 'ss' assassiniu fù urdinatu da i ghjenuvesi. Ma siont'è certi altri, era solu infatti una littica in a famiglia Romei chì èun cuncernava ch'è i termini d'una pruprietà. A sposa di Ghjuvan' Petru Gaffori era Faustina di Matra chì fù celebre per a so participazione in a difesa di Corti. In u 1746, Faustina urdinò à i suldati di piglià a citatella mentre i ghjenuvesi avianu chjappu u so figliolu è u si tenienu cum'è ustagiu. Dicienu i ghjenuvesi ch'elli avianu da tumbà u so figliolu. Ma Faustina rispose ch'ella ùn si rinderia micca. Ma per furtuna, u zitellu fù finalmente ritruvatu vivu. Parechji anni dopu, i ghjinuvesi attacconu dinù Corti è Fausina minacciò di fà saltà una botte di polvera s'è l'abitanti si avissinu da rende si.

Ghjuvan' Petru Gaffori è Faustina di Matra ebbenu almenu dui figlioli: Francescu Gaffori (1744-1796), chì fù generale, è Ghjulia Mattea Gaffori, chì si maritò incù Andria Colonna-Ceccaldi.

Morse Ghjuvan' Petru Gaffori u 2 uttrove di u 1753 in u quartiere di San' Pancraziu in Corti, à l'età di 49 anni, assassinatu in un' imbuscata da sei tiradori, cù l'appoghju di Genuva, da parechji membri di a famiglia Romei, chì eranu in littica incù ellu (Serpentini 2006). Frà i tiradori chì tumbonu Gaffori, si pudia cuntà u so propriu fratellu. Ci era dinù un abitante di u paese di Lozzi, cugnumatu Barretta Vechja, chì fù implicatu in l'assassiniu. Barretta Vechja pigliò dopu a machja è si cullucò in Niolu, in una sapara vicinu à u ponte di Fontanellu, sopra à u Golu.

Referenze[mudificà | edità a fonte]

  • Serpentini, Antone Lurenzu (dir.), Dizziunariu storicu di a Corsica, Albiana, 2006 (in francese)

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]