Vai al contenuto

Jasminum officinale

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Ghjalsuminu cumunu)
Jasminum officinale
Jasminum officinale
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Oleaceae
Genaru Jasminum
Nomu binuminali
Jasminum officinale
Carl Linnaeus, 1753

U ghjalsuminu cumunu (Jasminum officinale) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Oleaceae.

Discrizzioni

[mudificà | edità a fonte]

U ghjalsuminu cumunu hè una pianta inarpicanti appartinendu à a famiglia di l'Oleaceae. Hè urighjinariu di i righjoni di l'Himalaia di l'Asia uccidentali è di l'India. 'Ssa pianta vivaci pussedi i piccioli lignosi è flissibuli, pudendu aghjunghja sinu à 10 metri di lunghezza. I so fogli sò upposti, cumposti è di forma uvali. I fiora, d'un biancu puru, sò chjuchi è diddicati, incù un prufumu mori piacevuli.

Ripartizioni

[mudificà | edità a fonte]

U ghjalsuminu cumunu hè largamenti spartu in i righjoni timparati è subtrupicali di u mondu sanu. Omu u trova in particulari in Auropa, in Asia, in Africa subrana è in America subrana. Cresci di regula in i zoni assuliati, i giardini, i parchi è i tarreni cultivati. 'Ssa pianta hè mori apprizzata pà u so prufumu piacevuli ed hè à spessu cultivata à fini urnamintali.

Jasminum officinale hè prisenti in Corsica.[1]

U ghjalsuminu cumunu hè una pianta arrampicarina chì s'inturcineghja intornu à i punteddi grazia à i so piccioli flissibuli. Fiurisci par u più mentri i mesa d'istati, pruducendu numarosi fiora bianchi chì attirani l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I fiora sò suvitati da frutti à forma di baghi neri, cuntinendu i graneddi chì poni essa apradati pà a ripruduzioni di a pianta.

U ghjalsuminu cumunu apparteni à u genaru Jasminum, chì cumprendi circa 200 spezii di pianti inarpicanti è arbustivi. Hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi siguenti : Jasminum grandiflorum, Jasminum ufficinali var. grandiflorum è Jasminum ufficinali var. grandiflorum f. plenum. 'Ssi noma sò à spessu usati pà disignà varietà spicifichi di ghjalsuminu cumunu.

Cunsirvazioni

[mudificà | edità a fonte]

U ghjalsuminu cumunu hè una pianta largamenti cultivata è apprizzata in numarosi paesi. Eppuri, certi pupulazioni salvatichi poni essa minacciati par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali. Hè dunqua impurtanti di prisirvà 'ssi ambienti è di prumova a cultura rispunsevuli di u ghjalsuminu cumunu. I misuri di cunsirvazioni tali a prutizzioni di i zoni naturali è a sinsibilisazioni à l'impurtanza di 'ssa pianta poni cuntribuiscia à assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti

[mudificà | edità a fonte]
  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti

[mudificà | edità a fonte]