Vai al contenuto

Gerris lacustris

À prupositu di Wikipedia
Gerris lacustris
Gerris lacustris
Classificazioni scentifica
Regnu Animalia
Divisione Arthropoda
Classa Insecta
Ordine Hemiptera
Famiglia Gerridae
Generu Gerris
Nome binuminale
Gerris lacustris
Scopoli, 1772
Sinonimi
Cimex lacustris Linnaeus, 1758

Gerris lacustris hè una spezia d'insettu emitteru eterotteru di a famiglia di i Gerridae. Hè cumunu annantu à a superficia di l'acque dolce d'Europa, cumpresa a penisula iberica. 'Ssa spezia di ragnu d'acqua misura trà 2 è 3 centimetri di longu. A so testa porta lunghe antenne è ochji maiò.

Storia naturale

[mudificà | edità a fonte]

Gerris lacustris si pò vede annantu à a superficia di l'acque dolce trà aprile è nuvembre. Hè dinù prisente nant'à l'arburi, l'arbusti è una grande varietà di piante erbacee. Ancu s'ellu preferisce l'acque calme, pò move si cù fermezza in e currente debule.

Si lascia sculiscà annantu à l'acqua, appughjendu si nant'à u so sicondu paghju di zampe, chì hè assai longa, mentre chì a paghja posteriore serve da timone per cambià direzzione. E duie paghje pussedenu, à l'estremità, una cuscinetta furmata da peli idrofughi chì permettenu di creà una piccula sacchetta d'aria annantu à a superficia di l'acqua è di mantene l'animale in galleghjamentu custante.

E zampe da davanti fermanu libere è sò aduprate per catturà altri picculi insetti, di i quali si nutrisce cù avidità.

Passa l'inguernu piattatu sottu à a vegetazione vicina à l'acqua. À u principiu di u veranu, a femina dipone l'ove annantu à e piante acquatiche.

Ciculu vitale

[mudificà | edità a fonte]

L'adulti finiscenu a so ibernazione versu a fine d'aprile o di maghju, è e femine deponenu l'ovi durante u mese di maghju. L'ove piglianu circa 12 à 14 ghjorni per sviluppà si, ancu s'è u principiu di l'incubazione dipende di a temperatura.

U so sviluppu hè una metamorfosi incumpletta. E larve diventanu più maiore è più longhe mentre passanu per i so cinque stati larvali. Dopu un periudu trà 24 è 30 ghjorni, ghjunghjenu à u statu adultu. E forme chì sviluppanu ale piglianu più tempu per ghjunghje à a maturità.

Da vede dinò

[mudificà | edità a fonte]

- Hemiptera