Gerris lacustris
| |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Gerris lacustris | |||||
| Classificazioni scentifica | |||||
| Regnu | Animalia | ||||
| Divisione | Arthropoda | ||||
| Classa | Insecta | ||||
| Ordine | Hemiptera | ||||
| Famiglia | Gerridae | ||||
| Generu | Gerris | ||||
| Nome binuminale | |||||
| Gerris lacustris Scopoli, 1772 | |||||
| Sinonimi | |||||
| Cimex lacustris Linnaeus, 1758 | |||||
Gerris lacustris hè una spezia d'insettu emitteru eterotteru di a famiglia di i Gerridae. Hè cumunu annantu à a superficia di l'acque dolce d'Europa, cumpresa a penisula iberica. 'Ssa spezia di ragnu d'acqua misura trà 2 è 3 centimetri di longu. A so testa porta lunghe antenne è ochji maiò.
Storia naturale
[mudificà | edità a fonte]Gerris lacustris si pò vede annantu à a superficia di l'acque dolce trà aprile è nuvembre. Hè dinù prisente nant'à l'arburi, l'arbusti è una grande varietà di piante erbacee. Ancu s'ellu preferisce l'acque calme, pò move si cù fermezza in e currente debule.
Si lascia sculiscà annantu à l'acqua, appughjendu si nant'à u so sicondu paghju di zampe, chì hè assai longa, mentre chì a paghja posteriore serve da timone per cambià direzzione. E duie paghje pussedenu, à l'estremità, una cuscinetta furmata da peli idrofughi chì permettenu di creà una piccula sacchetta d'aria annantu à a superficia di l'acqua è di mantene l'animale in galleghjamentu custante.
E zampe da davanti fermanu libere è sò aduprate per catturà altri picculi insetti, di i quali si nutrisce cù avidità.
Passa l'inguernu piattatu sottu à a vegetazione vicina à l'acqua. À u principiu di u veranu, a femina dipone l'ove annantu à e piante acquatiche.
Ciculu vitale
[mudificà | edità a fonte]L'adulti finiscenu a so ibernazione versu a fine d'aprile o di maghju, è e femine deponenu l'ovi durante u mese di maghju. L'ove piglianu circa 12 à 14 ghjorni per sviluppà si, ancu s'è u principiu di l'incubazione dipende di a temperatura.
U so sviluppu hè una metamorfosi incumpletta. E larve diventanu più maiore è più longhe mentre passanu per i so cinque stati larvali. Dopu un periudu trà 24 è 30 ghjorni, ghjunghjenu à u statu adultu. E forme chì sviluppanu ale piglianu più tempu per ghjunghje à a maturità.