Vai al contenuto

Fronte di Liberazione Naziunale di a Corsica

À prupositu di Wikipedia
Segnali stradali bilingui vicinu à Bastia, induve i nomi francesi o corsu, sò stati cancellati è si pò leghje a scritta FNLC.

U Fronte di Liberazione Naziunale di a Corsisca (FLNC) hè un muvimentu d'urganizazione guerrigliera militante chì chjama à l'indipendenza di a Corsica da a Francia. A nascita di stu muvimentu risale à u 1976, precisamente u 5 di maghju. L'obiettivu di u FLNC hè di fà di a Corsica indipendente da a Francia.

Cunflittu Corsu
Data 4 di maghju 1976 - 25 di ghjugnu 2016 (40 anni, 1 mese è 3 settimane)

9 di marzu 2022 - presente (3 anni, 7 mesi, 3 settimane è 5 ghjorni)

Locu Corsica, Francia
Risultatu Inconclusivu
  • FLNC-UC è FLNC-22U rendenu l'arme è u guvernu francese libera i prigiuneri.
  • U cunflittu riparte in u 2022 dopu à l'assassiniu d'Yvan Colonna.
Cumbattenti
Cumbattenti 1 Paramilitari Separatisti Corsi
  • Fronte di Liberazione Naziunale di a Corsica (1976-1990)
    • Gruppi divisi di u FLNC
  • Rezistensa (1989-2003)
  • Armata Corsa (1999-2001)
Cumbattenti 2 Francia

Paramilitari antiseparatisti

Forze
Forze 1 Scunnisciutu, prubabilmente millaie di membri
Forze 2 Più di 2.800 pulizzeri è gendarmerie,[1] è 1.300 suldati (di l'FFL, da Calvi)
Vittime
Vittime 1 Parechji arrestati
Vittime 2 14 morti

Anni 1970: Fundazione è principià

[mudificà | edità a fonte]

U primu FLNC hè statu creatu da una fusione di Ghjustizia Paolina è di u Fronte Paesanu Corsu per Liberazione, e duie più grande urganisazione armate corse.

U FLNC hà realizatu i so primi attacchi a notte di u 4 di maghju di u 1976 cù 21 bombe chì sò splusate in Aiacciu, Bastia, Sartè, Portivechju è altre cità corse.[2] A maiò parte di l'ubbiettivi eranu edifici publichi è uffici di funzionari. U 5 di maghju, u FLNC hà annunziatu formalmente a so esistenza quandu hà publicatu un manifestu bilingue chì rivendicava ancu a responsabilità di l'attacchi di a notte precedente.

L'influenza è a forza crescente di u FLNC anu creatu un sensu di inquietudine in parechje cumunità francese, a maiò parte di e quali eranu ghjunti di recente di pied-noir da l'Algeria. Molti si sò riuniti intornu à u culunellu francese Pierre Bertolini, un franco-talianu incaricatu di l'azzioni di a Legione Straniera in u nordu di a Corsica, è anu creatu u Front d'Action Nouvelle Contre l'Indépendance et l'Autonomie (FRANCIA) u 6 d'aprile di u 1977. FRANCIA hè spessu discritta cum'è una "squadra di a morte" per via di e so numerose cunnessione cù l'armata francese, chì hà ancu coordinatu parechji di i so attacchi.[3]

Anni 1980: U piccu

[mudificà | edità a fonte]

U 6 di ghjennaghju di u 1980, a "Battaglia di Bastelica-Fesch" hà avutu locu, un puntu di svolta maiò di u cunflittu corsu. Trè membri di a FRANCIA, cumandati da u capu di a FRANCIA è cumandante di l'armata francese Pierre Bertolini, sò entrati in a cità di Bastelica in un tentativu d'assassinà u capu di l'Unione di u Populu Corsu Marcel Lorenzoni. Lorenzoni hè statu infurmatu di questu in anticipu, è hà alertatu u so partitu. U FLNC hà stabilitu rapidamente una colonna chjamata "Cullettivu Naziunalistu di Bastelica", è hà "incarceratu" i membri di a FRANCIA. Dopu à sei ghjorni, u FLNC hà cedutu l'albergu è hè statu cacciatu da Bastelica.[4][5]

Dopu à Bastelica, u FLNC hà publicatu u "libru biancu", in u quale si riface à u discorsu fattu in tribunale da Mathieu Filidori, dichjarendu di rapprisintà u populu corsu è dumandendu a legittimità è i negoziati cù u guvernu francese.[6]

U 14 di maghju di u 1980, un commando di u FLNC guidatu da l'allora capu di a brigata di Parigi Alain Orsoni hà cummessu un attaccu contr'à i gendarmi chì guardavanu l'ambasciata iraniana, causendu quattru feriti. Questu hà purtatu à l'arrestu di Orsoni 3 mesi dopu.[6]

U 3 d'aprile di u 1981, u candidatu à a presidenza François Mitterrand hà visitatu a Corsica, induve hà annunziatu u so sustegnu à l'autonomia corsa è à un accordu pacificu cù u FLNC.[7] Dopu chì i dui organi dirigenti di u FLNC, u cunsigliu è a giunta, anu urganizatu un votu u 1er d'aprile, u FLNC hà annunziatu una tregua illimitata per sustene a campagna di Mitterrand u listessu ghjornu di a so visita.[8] Eppuru, u FLNC hà cuntinuatu à operà, è hà righjuntu u so piccu à a mità di l'anni 80.

Durante stu periodu, u FLNC hà cuminciatu à aumentà e so azzioni è à creà influenza fora di u terrenu militare, cù a so ala pulitica chjamata Muvimentu Corsu per l’Autodeterminazione (MCA). Parechji attacchi à a bomba sò stati fatti, alcuni contr'à i successori di FRANCIA. U 7 di ghjugnu di u 1984, una cellula di commando di membri di u FLNC hà fattu irruzione in a prigione d'Ajaccio è hà tombu trè membri di a banda Valinco.

U 1 di dicembre di u 1984, grandi marce sò urganizate in tutta a Corsica per prutestà contr'à u trattamentu di i prigiuneri corsi è rivendicà u statutu di prigiuneru puliticu. U FLNC hà accumpagnatu questu cù una seria di almenu 10 attentati à a bomba contr'à l'istituzioni guvernamentali.[9]

U 22 d'aprile di u 1988, u FLNC hà piazzatu una bomba nantu à a strada principale fora di l'aeroportu d'Aiacciu. A bomba hè stata fatta splusà à distanza mentre una vittura di gendarmeria passava accantu. 5 gendarmi sò stati feriti, unu gravemente. Questu hè statu seguitu da un comunicatu di stampa chì dumandava a liberazione di i prigiuneri di u FLNC.[10]U 31 di maghju di u 1988, dopu à a rielezzione di François Mitterrand, u FLNC hà dichjaratu un altru cessate u focu, incitendu à i negoziati. Parechji membri di u cungressu di u FLNC ùn eranu d'accordu cù sta azzione, è cuminciaru à parlà contru à a decisione. Quessi membri si sò riuniti intornu à figure ipermilitariste in u FLNC cum'è François Santoni, chì avia mancatu di rispettu à l'accordi di cessate u focu prima durante l'accordi Defferre.[11]

Anni 1990 per presentà: Campagna di dissidenti

[mudificà | edità a fonte]

Malgradu u crescente cunflittu internu in u FLNC, i membri di u gruppu anu presentatu una muzione à l'assemblea corsa chì definisce un "populu corsu" è anu stabilitu diversi prughjetti suciali è ecunomichi per incuragisce l'identità corsa. Questa hè stata a prima parte di i negoziati guvernamentali trà u FLNC è u statu, è questu hà apertu a strada à diversi altri accordi, cumprese l'amnistia.[12]

Stu periodu hè statu marcatu da a presenza di parechje urganisazioni diverse in l'isula, alcuni esempi:

  • Resistenza
  • Armata Corsa
  • A Cuncota Naziunalista
  • Fronte Armatu Rivuluzionariu Corsu
  • FLNC-5 di Maghju

À a fine di l'anni 80 è à u principiu di l'anni 90, u FLNC ufficiale diventerà u "FLNC-Canal Habituel", è i dissidenti di l'urganizazione chì anu fundatu i so propri gruppi, invaderanu a cità di U Borgu è pruclameranu u "FLNC-Canal Historique".

In u 1999, u FLNC-Canal Historique s'hè trasfurmatu in u "FLNC-Unione di Cumbattenti", è in l'anni 2000 hè apparsa un'altra urganizazione: u "FLNC-di 22 Uttrovi". I dui gruppi si disputavanu u putere in l'isula, è in u 2013 u FLNC Unione di Cumbattenti hà ottenutu u cuntrollu massimu di l'isula, cuntrullendu più di a mità.

In u 2014, u FLNC-Unione di Cumbattenti, u più grande successore di u FLNC uriginale à quellu tempu, hà annunziatu a cessazione di a so lotta armata.[13] Questu hè statu seguitu da u FLNC 22 Uttrovi, in u 2016.[14] Eppuru, un certu numeru di gruppi scissionisti minori sò emersi finu à avà è sò sempre attivi.[15][16][17]U FLNC-22U hà avvistatu in u 2016 chì qualsiasi attaccu à a Corsica da parte di l'ISIL serà accoltu cù rappresaglie rapide.[18]

U 2 di marzu di u 2022, Yvan Colonna, un membru di u FLNC chì hè statu arrestatu per u so presuntu rolu in l'assassiniu di Claude Érignac in u 1998, hè statu messu in coma in prigiò dopu esse statu aggreditu da un detenutu islamicu natu in Camerun per "mancà rispettu à Muhammad".[19] Colonna hè mortu per via di e so ferite u 21 di marzu di u 2022, ciò chì hà pruvucatu rivolte è disordini in tutta l'isula.

  1. https://www.senat.fr/rap/l99-069/l99-069_mono.html#toc66.
  2. Ramsay, p. 118
  3. Faligot, Roger (2006). Histoire Secrète de la Ve République. La Découverte.
  4. "Les autonomistes retiennent une vingtaine de personnes dans un hôtel d'Ajaccio" (in francese). 1980-01-10. Retrieved 2025-01-20.
  5. https://france3-regions.francetvinfo.fr/corse/corse-du-sud/grand-ajaccio/histoire-bastelica-fesch-il-y-40-ans-1770481.html.
  6. 1 2 https://www.corsicainfurmazione.org/79703/corse-storiacorsa-1980-le-f-l-n-c-durcit-le-ton-apres-bastelica-20-000-personnes-dans-la-rue/2019/.
  7. https://france3-regions.francetvinfo.fr/corse/francois-mitterrand-et-la-corse-2030908.html.
  8. https://www.corsicainfurmazione.org/79726/corse-storiacorsa-1981-proces-bastelica-fesch-90-patriotes-en-prison-treve-et-amnistie/2019/.
  9. https://www.corsicainfurmazione.org/79755/corse-storiacorsa-1984/2019/.
  10. https://www.corsicainfurmazione.org/79780/corse-storiacorsa-1988-motion-peuple-corse-deposee-par-a-cuncolta-a-lassemblee/2019/.
  11. https://era.ed.ac.uk/handle/1842/33324.
  12. https://www.corsicainfurmazione.org/82214/deliberation-de-lassemblee-de-corse-relative-a-la-notion-de-peuple-corse-1988/1988/.
  13. http://france3-regions.francetvinfo.fr/corse/2014/06/25/corse-le-flnc-depose-les-armes-506193.html.
  14. https://www.euronews.com/2016/05/03/corsican-separatists-to-end-military-campaign.
  15. http://www.corsematin.com/ta/vescovato/205162/corse-deux-membres-d-un-flnc-unifie-revendiquent-l-attentat Archiviu 2017-07-03 at the Wayback Machine, Two members of a unified FLNC claimed the attack, Corse Matin, 10 August 2009
  16. http://france3-regions.francetvinfo.fr/corse/corse-du-sud/sud-corse/nouveau-groupe-clandestin-revendique-attentats-corse-1284987.html.
  17. http://www.corsematin.com/article/derniere-minute/un-groupe-clandestin-revendique-la-serie-dattentats-en-corse.
  18. "Corsican nationalists warn jihadists of tough response - BBC News". BBC News. 28 July 2016.
  19. Willsher, Kim. "Macron calls for calm after death of jailed Corsican nationalist". The Guardian. Agence France-Presse. Retrieved 7 May 2024.

Articuli currelati

[mudificà | edità a fonte]

Ligami annantu

[mudificà | edità a fonte]