Elisabeth Förster-Nietzsche

À prupositu di Wikipedia

L'ortografia è a grammatica di 'ssu articulu ùn sò micca currette. Pudete cuntribuisce à ammigliurà le.

Therese Elisabeth Alexandra Förster-Nietzsche (10 di lugliu 18468 di novembre 1935) era a surella di u filosofu tedescu Friedrich Nietzsche è u creatore di l'Archiviu di Nietzsche in u 1894, è più tardu membru di u Partitu Naziunale Naziu.

Elisabeth Förster, 1894.

Vita[mudificà | edità a fonte]

Therese Elisabeth era dui anni più ghjovira chì u so fratellu. Era a figliola di un pastoru luteranu in a ville di Röcken, vicinu à Lützen. Duranti a so zitiddina era assai vicinu à u so fratellu Friedrich, è ancu in prima adulthood, ma separanu quandu Elisabeth si maritò in u 1885 cun Bernhard Förster, un maestru di l'escola medievale chì hè diventatu dopu un fanàticu antisimiticu. Förster hà pensatu di creà un settore "puru" settimiano isulane in America, è truvò un locu acosu in Paraguay. A coppola cunvinciu cede parechje famiglia tedesca per unisceci à elli in a colunia, di quale esse chjamatu Nueva Germania, è u gruppu partitu da a Germania per andà in Sudamerica u 15 di frivaru 1887.

A culunia ùn hà micca prosperatu, per via di e pruprietà di u paese chì hà fattu a cugliera di difficultà, tutta a nova malatie è i prublemi di trasportu. Förster s'hè suicidatu cun velu u 3 di ghjugnu di u 1889, è da quattru anni dopu a so moglia si riturnò in Germania. A Colonia Nueva Germania quede ancora in Paraguay.[1]

In u 1930, Förster-Nietzsche, comu nazziunalista talibbonu cum'è antisemitimu, divintò un segue di u partitu nazzista. Quandu Adolf Hitler è i Nazis pigghiaru u putere in u 1933, l'Archiviu di Nietzsche riceve u sustegnu economicu è publicità da a Germania Nazi, chì distortu u figura di u filosufu.

À u funerali di Förster-Nietzsche, in u 1935, Hitler è parechji furmeni nazi.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Kracht, C., & Woodard, D., Five Years (Hanover: Wehrhahn Verlag, 2011).