Vai al contenuto

E Terrazze (Bastia)

À prupositu di Wikipedia
E Terrazze

E Terrazze hè u nome di locu di a cità di Bastia, situtatu in u quartieru di Terravechja. Si trovanu quì parechji casali antichi è locu d'interessu patrimuniali è storichi.

E Terrazze currisponde à u carrughju chjamatu in francese rue des Terrasses. Si trova in u prulungamentu di u carrughju Napuleò.

Carrughju di u Castagnu

U carrughju di u Castagnu, (francese rue du Castagno) sbocca nant'à E Terrazze. Si chjama cusì perchè u carrughju colla à u quartieru di u Castagnu, nant'à l'alture di Bastia, sopr'à u Palazzu di Ghjustizia attuale.

Lochi d'interessu

[mudificà | edità a fonte]

A Casa Castagnola

[mudificà | edità a fonte]

Vede : a Casa Castagnola

A Casa Castagnola

Hè una casa antica è storica di Bastia. Hè stata fatta da una grande famiglia di cummercianti bastiacci originarii di Liguria, i Castagnola. Hè stata custruita à a fine di u seculu 16.

Nant'à a facciata nordu si vede un bassurilievu in teghja di Lavagna chì rapresenta à San Roccu.

L'entrata principale hè fatta cù un bellu purtone decuratu à zemba (in rilievu) tippicu di e belle case di i seculi 16 è 17. Sopr'à stu purtone si trova un fruntone triangulare rottu.

Hè cunnisciuta per via di a scrizzione "Col tempo" sopr'à u purtone principale. A storia dice ch'ella seria una risposta à a rivalità cù a famiglia Cardi. Sta famiglia avia a so casa in faccia di a Casa Castagnola è hà riesciutu à custruisce una casa più alta. "Col tempo" vuleria forse dì chì cù u tempu, i Castagnola ci la farianu à custruisce una casa alta cum'è a casa Cardi.

Ma a casa Castagnola hè cunnisciuta pè e belle pitture à l'affrescu chì si trovanu in l'entrata, fatte à u seculu 16.

A Casa Cardi

[mudificà | edità a fonte]
U palazzu Cardi

Stu palazzu hè statu fattu da a famiglia Cardi, originaria di u paese di Cardu, sopr'à Bastia. Era una grande famiglia chì hà fattu furtuna in a finanza di u cummerciu cun l'Italia, sopr'à tuttu di u granu. I Cardi anu fattu custruisce stu grande casale vicinu à a marina. Parechji membri sò stati podestà di a cità di Bastia.

Ci hè un grande scalone chì dà nant'à u carrughju di E Terrazze. U soprusciu, sopr'à u purtone hè decuratu di u stemma di a famiglia Cardi, fattu in teghja di Lavagna.

U stemma di a famiglia Cardi

A Casa Ferrari

[mudificà | edità a fonte]
Casa Ferrari

A Casa Ferrari si trova à u numeru 10 di u carrughju di E Terrazze. Ferrari era u nome di i pruprietarii. L'entrata hè decurata cun un purtone di stile Rinascimentu.

Sopr'à si trova un cartucciu induve ci hè una scrizzione cù a data di custruzzione : 1622. Ci hè un fruntone interrottu cun vulute.

Carrughju Carbuccia

[mudificà | edità a fonte]
U purtone à zemba à u numeru 23 di u carrughju Carbuccia

U Carrughju Carbuccia parte da E Terrazze per sbuccà nant'à San Carlu. Hà cambiatu parechje volte di nome. S'hè chjamatu in u passatu Rue des Jésuites è dopu Rue du Lycée, perchè chì hè u carrughju chì và à u cullegiu fundatu da i Ghjesuiti è anticu liceu di Bastia. Hè l'attuale cullegiu Simon Vinciguerra.

À u numeru 23 di u carrughju Carbuccia si trova un casale cù un purtone à zemba, cun petre scultate à punta di diamante. Sopr'à u purtò si trova un fruntone triangulare rottu, tippicu di i casali di sgiò di i seculi 16 è 17.

Una lastra rammenta chì u scrivanu francese Honoré de Balzac hè statu quì.

Funtana Nova (o Funtana Nò)

[mudificà | edità a fonte]

Appena sopr'à E Terrazze si trova una funtana, chjamata in francese Fontaine du Dauphin, Fontaine de la Conception o ancu Fontaine Neuve. L'acqua sorte da a bocca di u delfinu.

U nome bastiacciu hè "funtana nova" o ancu "funtana nò".

Hè stata fatta dopu chì a Corsica sia diventata francese, in u 1787, sott'à u regnu di Luigi XVI in l'onore di l'eredu di a curona.

U scrivanu Ghjacumu Thiers hà scrittu un rumanzu induve l'azzione si passa in u quartieru di Funtana Nova : A Funtana d'Altea, scrittu in u 1990 è traduttu in francese sott'à u titulu di Les Glycines d'Altea.

Funtana Nova

A Funtanichja

[mudificà | edità a fonte]

Hè u nome d'una piccula funtana chì hà datu u nome à piazza in davanti.

A Funtanichja

Da vede dinù

[mudificà | edità a fonte]