Vai al contenuto

Cuncoide di Nicomede

À prupositu di Wikipedia
Trè casi di a cuncoide di Nicomede sicondu u valore di a distanza aghjunta à ogni raghju vettore (u puntu rossu hè u polu, è a retta basa in neru stà à una distanza da u polu):
[a] (turchinu); [b] (verde); [c] (rossu).

A cuncoide di Nicomede hè una curva piana cuncipita da u matematicu grecu Nicomede, chì hà campatu à pocu pressu à tempu à Archimede in u seculu II a.C. U nome di cuncoide, chì pruvene da a parolla greca “κογχοειδής”, face riferimentu à u fattu chì a forma di a curva ramenta u prufilu d'una cunchiglia.[1] Hè un tippu di cuncoide induve i raghji vettori tracciati da un puntu fissu taglianu una retta (chjamata “basa”) à una distanza custante.[2]

Data una retta basa parallela à l'assu pulare situata à una distanza da l'origine, è una distanza fissa chì si trova annantu à ogni raghju vettore partendu da u puntu induve ellu incrocia a retta basa (sia da daretu sia da davanti), l'equazione in cuurdinate pulare di a cuncoide di Nicomede hè:

chì, in cuurdinate cartesiane, piglia a forma:

U raportu trà i parametri è ditermineghja l'aspettu di e duie branche di a curva.[3]

Custruzzione

[mudificà | edità a fonte]
Polu (origine ), assu pulare (rossu), retta basa è distanza fissa

Si fissa un puntu (chjamatu polu) è una linea retta distante da . Si cunsidereghja avà una siconda linea retta generica chì passa per , chì incrocia a linea in . Nantu à sta retta, da i dui lati rispettu à , s'aghjunghjenu dui sigmenti ognunu di lunghezza . U locu geumetricu di i punti è uttenuti fendu girà a linea retta chì passa per si chjama cuncoide di Nicomede. A parte di a curva più luntana da (vale à dì ) si chjama branca esterna; è l'altra parte riceve u nome di branca interna.

Hè subitu da verificà chì per un sistema di cuurdinate pulare, l'equazione di a cuncoide piglia a forma:

Fendu cuincide u puntu cù l'origine d'un sistema d'assi cartesiani ; è pigliendu una retta basa parallela à l'assu à una distanza da l'origine, è una distanza da applicà nantu à i raghji vettori, l'equazione cartesiana di a curva hè:

D'altronde, l'equazioni parametriche piglianu a forma:[4]

Custruzzione di tangenti è nurmale

[mudificà | edità a fonte]
Nurmale d'una cuncoide di Nicomede

René Descartes hà inclusu in a so opera "La Géométrie" (A Geometria)[5] a spiegazione d'un metudu chì permette di disegnà a nurmale è, dunque, a tangente di a cuncoide di Nicomede.

Quì si espone in breve:

  1. Si vole traccià a nurmale d'una cuncoide di Nicomede cù polu è modulu in un puntu .
  2. A retta direttrice di sta cuncoide si chjamerà , induve hè tale chì è sò perpendiculare à .
  3. Disegnà u sigmentu di manera chì sia l'interrezzione trà e linee è .
  4. Piazzà u puntu di manera chì appartenga à è .
  5. Piazzà u puntu nantu à a linea perpendiculare à è chì passa per di manera chì .
  6. A linea hè tandu a nurmale à a curva in .

Trisezzione d'un angulu

[mudificà | edità a fonte]
Trisezzione di l'angulu

A curva si pò aduprà per risolve u prublema di a trisezzione di l'angulu. Sia un angulu arbitrariu. Da un puntu qualsiasi di u latu si traccia a perpendiculare à u latu , è si cunsidereghja a cuncoide custruita annantu à a retta rispettu à u polu di custante . A retta parallela à tracciata da scontra a branca esterna di a cuncoide in . Unendu incù , si hà tandu chì:

L'inconveniente di sta prucedura hè ch'ella ubligheria à traccià una cuncoide à misura per ogni angulu ch'ellu si vole trisecà, ancu s'ellu basta à aduprà u metudu neusis per aghjustà una regula cù duie marche (situate à u doppiu di a distanza ), trà e rette è ; a quale deve ancu passà per l'origine. Quessa ùn accade micca cù altre trisettrici (cum'è per esempiu, a trisettrice di Maclaurin), chì permettenu di trisecà qualsiasi angulu cù a listessa curva.

Dimustrazione
Cuncoide di Nicomede

Sianu u puntu d'interrezzione di è u puntu mediu di . Per via di a definizione di cuncoide, si hà chì:

è dunque:

D'altronde, hè un angulu rettu, dunque , in quant'è mediana relativa à l'iputenusa di u triangulu rettangulu , hè a metà di l'iputenusa stessa, vale à dì:

Da quessa si deduce chì i trianguli , è sò isusceli è dunque:

Ma perchè sò anguli alterni interni è dunque , o ancu:

cum'ellu ferma dimustratu.

Duplicazione di u cubu

[mudificà | edità a fonte]
Duplicazione di u cubu per via d'una cuncoide di Nicomede

A custruzzione grafica chì permette di diterminà u valore di necessariu per risolve u prublema di a duplicazione di u cubu, si pò generà cù a prucedura seguente:[6]

  1. Si parte da a misura data di u spigulu di u cubu da duplicà, chjamata .
  2. Si custruisce u rettangulu , chì a basa misura è l'altezza misura .
  3. Si ditermineghja , u puntu mediu di , chì per ellu si traccia una retta verticale.
  4. Si traccia a circunferenza cù centru in è raghju , chì interseca in u puntu , è chì taglia a retta verticale chì passa per sottu à in u puntu .
  5. Si traccia a retta , parallela à è chì passa per .
  6. Avà, si custruisce a branca esteriore di una cuncoide di Nicomede cù u puntu cum'è polu, a retta cum'è retta basa è a distanza .
  7. Si stabilisce u puntu cum'è l'interrezzione di a cuncoide cù a retta . A retta taglia a retta in u puntu .
  8. Finalmente, si verifica chì a distanza .
Prova
Cuncoide di Nicomede (turchinu)

Sicondu l'imagine à dritta, sia è, per simplicità, si supponga chì è .

Custruì u rettangulu sicondu i dati furniti (per a duplicazione di u cubu, ); dividendu à a mità s'uttene u puntu mediu , chì si unisce cù ; allora, prulungà fin'à ch'ella scontri in l'estensione di . Da , puntu mediu di , traccià a perpendiculare à è, cù u centru in è u raghju uguale à (a mità di ), taglià cù un arcu di circunferenza detta perpendiculare in u puntu , da u latu di induve ùn si trova micca u rettangulu . Unisce è da si traccia a retta parallela à . A cuncoide hà cum'è polu, cum'è retta basa è una distanza uguale à .

A cuncoide cusì discritta scontra a linea retta in un puntu è e duie linee rette è identificheghjanu u sigmentu in .

Indicatu cù u puntu di scontru di a linea retta cù a linea retta , si mostra chì i dui sigmenti è sò e duie medie prupuziunale ricercate. Infatti, definendu è , in cunseguenza di e custruzzione realizate, si hà chì:

è dunque unendu ,

Ma da i trianguli simili , si deduce chì , è ussirvendu chì è chì , sustituendu in a prupurzione precedente, si hà chì:

Partendu da quì, s'uttene u quatratu:

è eliminendu i denominatori

Oparendu è riducendu u risultatu s'arriva à

vale à dì,

da induve

è sendu sfarente da zeru (postu chì è sò misure di sigmentu) risulta necessariamente chì

vale à dì

Da a sumiglia di i trianguli , si hà chì è, dunque,

chì permette di scrive

Elevendu à u cubu

ma , è dunque:

simplifichendu s'uttene

Tandu:

A terza è a prima ugualità, divise membru à membru, danu

À a so volta, u sicondu è u primu membru divisi danu:

Finalmente, risulta:

In particulare, se , è , hè uguale à u latu di u cubu chì hè u doppiu di quellu chì hà 1 per latu. In fatti, da (1) è (2) ne seguita:

è dunque

sustituendu i valori di è

estraendu a radica cubica

è, se , hè

.
  1. (ES) Antonio Nevot Luna, Dibujo técnico y matemáticas: una consideración interdisciplinar, Ministerio de Educación, 2007, p. 184. ISBN 9788436945416.
  2. Real Academia Española. "Concoide". Diccionario de la lengua española (in spagnolu) (23.ª ed.).
  3. Weisstein, Eric W. "Concoide de Nicomedes". MathWorld (in inglese).
  4. (EN) Robert FERRÉOL; Jacques MANDONNET, CONCHOID OF NICOMEDES in «mathcurve», 2017.
  5. (FR) René Descartes, La Géométrie in Victor Cousin, Œuvres de Descartes, Tome V, Paris, F. G. Levrault, 1824, pp. 311–428.
  6. Juana Contreras; Claudio del Pino. El problema de la Duplicación del Cubo (PDF). Revista del Instituto de Matemática y Física (in spagnolu). Universidad de Talca: Instituto de Matemática y Física.