Cuncoide di Nicomede

[a] (turchinu); [b] (verde); [c] (rossu).
A cuncoide di Nicomede hè una curva piana cuncipita da u matematicu grecu Nicomede, chì hà campatu à pocu pressu à tempu à Archimede in u seculu II a.C. U nome di cuncoide, chì pruvene da a parolla greca “κογχοειδής”, face riferimentu à u fattu chì a forma di a curva ramenta u prufilu d'una cunchiglia.[1] Hè un tippu di cuncoide induve i raghji vettori tracciati da un puntu fissu taglianu una retta (chjamata “basa”) à una distanza custante.[2]
Data una retta basa parallela à l'assu pulare situata à una distanza da l'origine, è una distanza fissa chì si trova annantu à ogni raghju vettore partendu da u puntu induve ellu incrocia a retta basa (sia da daretu sia da davanti), l'equazione in cuurdinate pulare di a cuncoide di Nicomede hè:
chì, in cuurdinate cartesiane, piglia a forma:
U raportu trà i parametri è ditermineghja l'aspettu di e duie branche di a curva.[3]
Custruzzione
[mudificà | edità a fonte]
Si fissa un puntu (chjamatu polu) è una linea retta distante da . Si cunsidereghja avà una siconda linea retta generica chì passa per , chì incrocia a linea in . Nantu à sta retta, da i dui lati rispettu à , s'aghjunghjenu dui sigmenti ognunu di lunghezza . U locu geumetricu di i punti è uttenuti fendu girà a linea retta chì passa per si chjama cuncoide di Nicomede. A parte di a curva più luntana da (vale à dì ) si chjama branca esterna; è l'altra parte riceve u nome di branca interna.
Hè subitu da verificà chì per un sistema di cuurdinate pulare, l'equazione di a cuncoide piglia a forma:
Fendu cuincide u puntu cù l'origine d'un sistema d'assi cartesiani ; è pigliendu una retta basa parallela à l'assu à una distanza da l'origine, è una distanza da applicà nantu à i raghji vettori, l'equazione cartesiana di a curva hè:
D'altronde, l'equazioni parametriche piglianu a forma:[4]
Custruzzione di tangenti è nurmale
[mudificà | edità a fonte]
René Descartes hà inclusu in a so opera "La Géométrie" (A Geometria)[5] a spiegazione d'un metudu chì permette di disegnà a nurmale è, dunque, a tangente di a cuncoide di Nicomede.
Quì si espone in breve:
- Si vole traccià a nurmale d'una cuncoide di Nicomede cù polu è modulu in un puntu .
- A retta direttrice di sta cuncoide si chjamerà , induve hè tale chì è sò perpendiculare à .
- Disegnà u sigmentu di manera chì sia l'interrezzione trà e linee è .
- Piazzà u puntu di manera chì appartenga à è .
- Piazzà u puntu nantu à a linea perpendiculare à è chì passa per di manera chì .
- A linea hè tandu a nurmale à a curva in .
Trisezzione d'un angulu
[mudificà | edità a fonte]
A curva si pò aduprà per risolve u prublema di a trisezzione di l'angulu. Sia un angulu arbitrariu. Da un puntu qualsiasi di u latu si traccia a perpendiculare à u latu , è si cunsidereghja a cuncoide custruita annantu à a retta rispettu à u polu di custante . A retta parallela à tracciata da scontra a branca esterna di a cuncoide in . Unendu incù , si hà tandu chì:
L'inconveniente di sta prucedura hè ch'ella ubligheria à traccià una cuncoide à misura per ogni angulu ch'ellu si vole trisecà, ancu s'ellu basta à aduprà u metudu neusis per aghjustà una regula cù duie marche (situate à u doppiu di a distanza ), trà e rette è ; a quale deve ancu passà per l'origine. Quessa ùn accade micca cù altre trisettrici (cum'è per esempiu, a trisettrice di Maclaurin), chì permettenu di trisecà qualsiasi angulu cù a listessa curva.
- Dimustrazione

Sianu u puntu d'interrezzione di cù è u puntu mediu di . Per via di a definizione di cuncoide, si hà chì:
è dunque:
D'altronde, hè un angulu rettu, dunque , in quant'è mediana relativa à l'iputenusa di u triangulu rettangulu , hè a metà di l'iputenusa stessa, vale à dì:
Da quessa si deduce chì i trianguli , è sò isusceli è dunque:
Ma perchè sò anguli alterni interni è dunque , o ancu:
cum'ellu ferma dimustratu.
Duplicazione di u cubu
[mudificà | edità a fonte]
A custruzzione grafica chì permette di diterminà u valore di necessariu per risolve u prublema di a duplicazione di u cubu, si pò generà cù a prucedura seguente:[6]
- Si parte da a misura data di u spigulu di u cubu da duplicà, chjamata .
- Si custruisce u rettangulu , chì a basa misura è l'altezza misura .
- Si ditermineghja , u puntu mediu di , chì per ellu si traccia una retta verticale.
- Si traccia a circunferenza cù centru in è raghju , chì interseca in u puntu , è chì taglia a retta verticale chì passa per sottu à in u puntu .
- Si traccia a retta , parallela à è chì passa per .
- Avà, si custruisce a branca esteriore di una cuncoide di Nicomede cù u puntu cum'è polu, a retta cum'è retta basa è a distanza .
- Si stabilisce u puntu cum'è l'interrezzione di a cuncoide cù a retta . A retta taglia a retta in u puntu .
- Finalmente, si verifica chì a distanza hè .

Sicondu l'imagine à dritta, sia è, per simplicità, si supponga chì è .
Custruì u rettangulu sicondu i dati furniti (per a duplicazione di u cubu, ); dividendu à a mità s'uttene u puntu mediu , chì si unisce cù ; allora, prulungà fin'à ch'ella scontri in l'estensione di . Da , puntu mediu di , traccià a perpendiculare à è, cù u centru in è u raghju uguale à (a mità di ), taglià cù un arcu di circunferenza detta perpendiculare in u puntu , da u latu di induve ùn si trova micca u rettangulu . Unisce cù è da si traccia a retta parallela à . A cuncoide hà cum'è polu, cum'è retta basa è una distanza uguale à .
A cuncoide cusì discritta scontra a linea retta in un puntu è e duie linee rette è identificheghjanu u sigmentu in .
Indicatu cù u puntu di scontru di a linea retta cù a linea retta , si mostra chì i dui sigmenti è sò e duie medie prupuziunale ricercate. Infatti, definendu è , in cunseguenza di e custruzzione realizate, si hà chì:
è dunque unendu cù ,
Ma da i trianguli simili , si deduce chì , è ussirvendu chì è chì , sustituendu in a prupurzione precedente, si hà chì:
Partendu da quì, s'uttene u quatratu:
è eliminendu i denominatori
Oparendu è riducendu u risultatu s'arriva à
vale à dì,
da induve
è sendu sfarente da zeru (postu chì è sò misure di sigmentu) risulta necessariamente chì
vale à dì
Da a sumiglia di i trianguli , si hà chì è, dunque,
chì permette di scrive
Elevendu à u cubu
ma , è dunque:
simplifichendu s'uttene
Tandu:
A terza è a prima ugualità, divise membru à membru, danu
À a so volta, u sicondu è u primu membru divisi danu:
Finalmente, risulta:
In particulare, se , è , hè uguale à u latu di u cubu chì hè u doppiu di quellu chì hà 1 per latu. In fatti, da (1) è (2) ne seguita:
è dunque
sustituendu i valori di è
estraendu a radica cubica
è, se , hè
- .
Vede ancu
[mudificà | edità a fonte]Note
[mudificà | edità a fonte]- ↑ (ES) Antonio Nevot Luna, Dibujo técnico y matemáticas: una consideración interdisciplinar, Ministerio de Educación, 2007, p. 184. ISBN 9788436945416.
- ↑ Real Academia Española. "Concoide". Diccionario de la lengua española (in spagnolu) (23.ª ed.).
- ↑ Weisstein, Eric W. "Concoide de Nicomedes". MathWorld (in inglese).
- ↑ (EN) Robert FERRÉOL; Jacques MANDONNET, CONCHOID OF NICOMEDES in «mathcurve», 2017.
- ↑ (FR) René Descartes, La Géométrie in Victor Cousin, Œuvres de Descartes, Tome V, Paris, F. G. Levrault, 1824, pp. 311–428.
- ↑ Juana Contreras; Claudio del Pino. El problema de la Duplicación del Cubo (PDF). Revista del Instituto de Matemática y Física (in spagnolu). Universidad de Talca: Instituto de Matemática y Física.
Ligame
[mudificà | edità a fonte]| Wikimedia Commons hà una media riguardanti Conchoid. |