Cubiceps gracilis
| |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Cubiceps gracilis | |||||
| Classifica scentifica | |||||
| Regnu | Animalia | ||||
| Imbrancamentu | Chordata | ||||
| Classa | Actinopteri | ||||
| Imbrancamentu | Acanthopterygii | ||||
| Classa | Percomorphaceae | ||||
| Ordine | Scombriformes | ||||
| Famiglia | Nomeidae | ||||
| Generu | Cubiceps | ||||
| Nome binuminale | |||||
| Cubiceps gracilis Lowe, 1843 | |||||
Cubiceps gracilis hè una spezia di pesciu chì face parte di a famiglia di i Nomeidae.
Descrizzione
[mudificà | edità a fonte]Cubiceps gracilis hè caratterizata da un corpu lungarinu è smilzu, incù grandi ochji. A so culurazione varieghja da grisgiu argentatu à brunu chjaru, incù rispechji metallichi.
Ripartizione
[mudificà | edità a fonte]Omu trova Cubiceps gracilis in l'acque trupicale è subtrupicale di l'oceanu Indianu è di l'oceanu Pacificu, è ancu in u mare Terraniu. Hè à spessu assuciatu à i scogli corallini è à e zone rucciose.
Cubiceps gracilis hè prisente in acque marine di Corsica.[1]
Biolugia
[mudificà | edità a fonte]Cubiceps gracilis hè un pesciu carnivoru chì si ciba per u più di picculi crustacei è di pesci. Hè cunnisciutu per a so capacità à cullucà si prestu è à caccighjà in gruppu. Hè dinù un pesciu migratore, culluchendu si sopra à longhe distanze per riproduce si.
Tassonumia
[mudificà | edità a fonte]Cubiceps gracilis hè statu discrittu per a prima volta in 1830 da u naturalistu inglese Richard Thomas Lowe.
Cunsirvazione
[mudificà | edità a fonte]Cubiceps gracilis ùn hè micca una spezia minacciata, ma hè à spessu catturatu cum'è presa accissoria in e pischerie cummerciale. Hè impurtante di surviglià da vicinu e pupulazione di Cubiceps gracilis per assicurà si ch'elle ferminu stabile è durevule.
Riferimenti
[mudificà | edità a fonte]- Rughjeru Miniconi, Parlata aghjaccina cittatina è paisana, Ed. A Barcella, 2017.
Note
[mudificà | edità a fonte]Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte]
Cubiceps gracilis annantu à Wikimedia Commons.