Corvus corone cornix
| |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Corvus corone cornix | |||||
| Classifica scentifica | |||||
| Regnu | Animalia | ||||
| Imbrancamentu | Chordata | ||||
| Classa | Aves | ||||
| Ordine | Passeriformes | ||||
| Famiglia | Corvidae | ||||
| Generu | Corvus | ||||
| Nome binuminale | |||||
| Corvus corone cornix Carl Linnaeus, 1758 | |||||
A curnachja hè un acellu passerinu di a famiglia di i corvidi (Corvidae).
Descrizzione
[mudificà | edità a fonte]Stu acellu hà un plumaghju biculore tipicu cun u corpu grisgiu è a testa, a gola, l'ale, a coda è e piume di e zampe nere. U bizzicu, l'ochji è i pedi sò anch'elli neri. I dui sessi sò simili in aspettu, cù u masciu appena più grande. L'adulti misuranu tipicamente trà 48 è 52 cm di lunghezza cun una envergura chì pò ghjunghje circa 98–105 cm è un pesu intornu à 450–600 g. I ghjovani à l'iniziu sò più scuri è anu ochji più chjari prima di piglià u culore adultu.
Ripartizione
[mudificà | edità a fonte]A curnachja hè diffusa largamente in Europa settentrionale, orientale è sudorientale, è s’allarga ancu versu parte di u Mediu Oriente è l'Asia occidentale. In certe zone, a so distribuzione si soprappone cù quella di a Curnachja nera (Corvus corone), induve si ponu incrucià è pruduce ibridi fertili. Stu acellu occupa parechji tipi d’ambienti, cumpresi i bordi di fureste, campi agrìculi, parchi urbani, scoglii custieri è zone aperte cù arbusti.
Biulogia
[mudificà | edità a fonte]Alimentu è cumpurtamentu
[mudificà | edità a fonte]A curnachja hè omnivora è opportunista: si nutrisce di carne, carcasse, picculi mammiferi, insetti, moluschi, frutti è sumente. À spessu caccighjeghja è recupereghja alimenti in ambienti cusì diversi cum’è i prati, e piaghje è e zone urbane. Hà u cumpurtamentu tipicu d'altri corvidi, cumpresu u nascundimentu di nutrimentu per più tardi.
Ripruduzzione è nidificazione
[mudificà | edità a fonte]I coppii stanu inseme per parechji anni. U nidu hè custruitu da i dui sessi annantu à un arburu o un arburellu cù rami, erba è piume. Di veranu (da aprile à maghju), a femina pone generalmente 4–6 ovi ch'ella sola cova, mentre u masciu furnisce alimentu. I ghjovani abbanduneghjanu u nidu circa 32–36 ghjorni dopu à a nascita.
Tassunomia
[mudificà | edità a fonte]Sta sottuspezia hè stata descritta da Carl Linnaeus in 1758. I studii genetichi è filogenetichi mostranu ch’ella hè strettamente ligata à a Curnachja nera (Corvus corone), da quale si distingue per u pièu per via di u so plumaghju biculore. In qualchi classifica hè cunsiderata sottospecie (Corvus corone cornix), mentre ch’è in altre hè tenuta cum’è spezia distinta (Corvus cornix).
Lessicu
[mudificà | edità a fonte]A curnachja hè chjamata a currachja in Pumonte.
Note
[mudificà | edità a fonte]Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte]
[https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Corvus_corone_cornix annantu à [https://commons.wikimedia.org
Wikimedia Commons].