Bubo bubo

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Ciocciu riali)
Bubo bubo
U ciocciu riali
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Strigiformes
Famiglia Strigidae
Genaru Bubo
Nomu binuminali
Bubo bubo
Carl Linnaeus, 1758

U ciocciu riali (Bubo bubo) hè una spezia d'aceddu chì faci parti di a famiglia di i Strigidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U ciocciu riali hè una di i più grandi spezii di ciocci. Misura di media trà 60 è 75 centimi di lunghezza, incù una largura d'ali pudendu aghjunghja 180 centimi. U so pesu varieghja di regula trà 2 è 4 chilugrammi. U piumaghju di 'ssa spezia hè par u più brunu scuru, incù tacchi bianchi annantu à u corpu è strisci annantu à l'ali. U so voltu hè carattarizatu da grandi ochja giaddi è piumi à forma di discu intornu à u bizzicu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U ciocciu riali hè prisenti in parti assà di l'Aurasia, da l'Auropa uccidentali sinu à l'Asia cintrali. Omu u trova dinò in certi righjoni d'Africa subrana. 'Ssa spezia prifirisci l'ambienti furistieri, ma pò dinò essa ussirvata in i zoni rucciosi è i scuglieri.

Bubo bubo hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U ciocciu riali hè un pridatori nutturnu chì caccighjeghja par u più di notti. Si ciba par u più di picculi mammiferi tali i cunigliuli, i topa è i tupanchjini. Hè dinò cunnisciutu par caccighjà aceddi di taglia media, rettili è anfibii. Grazia à a so visioni è à a so arechja eccezziunali, pò sceglia i so predi in l'oscurità tutali.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Bubo bubo apparteni à a famiglia di i Strigidae, chì ragruppa i civetti. Hè statu discrittu par a prima volta da Carl von Linné in u 1758. Esistini uni pochi di sinonimi pà 'ssa spezia, in particulari Bubo maximus è Bubo scandiacus.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U ciocciu riali hè attualmenti classificatu com'è una spezia di priaccupazioni minori da l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). Eppuri, certi pupulazioni lucali poni essa minacciati par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali è di a caccia illegali. I misuri di cunsirvazioni sò missi in campu in certi paesi pà pruteghja 'ssa spezia.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]