Charles de Gaulle
Charles de Gaulle | |
![]() | |
Biugrafia | |
Nome è cognome | Charles de Gaulle |
Data di nascita | 22 di nuvembre 1890 |
Data di morte | 9 nuvembre 1970 |
Locu di morte | Colombey-les-Deux-Églises, Francia |
Altru | |
Opere notevuli | Presidenti di a Republica Francese (1959-1969) |
mudificà ![]() |
Charles de Gaulle (1890-1970) hè statu un generale, un omu di Statu è scrittore francese. Hè statu u capu di a Francia Libera durante a Seconda Guerra Mundiale è dopu fundatore di a Quinta Republica Francese, induv'ellu hà servutu cum'è presidenti trà u 1959 è u 1969.
Biugrafia
[mudificà | edità a fonte]Ghjuventù è furmazione
[mudificà | edità a fonte]Charles de Gaulle hè natu in Lille u 22 nuvembre 1890, in una famiglia cattolica è patriottica. Hà studiatu in Parigi, à u Collège Stanislas de Paris è dopu à a École spéciale militaire de Saint-Cyr, induv’ellu hè diventatu ufficiale di l’armata.
Prima Guerra Mundiale
[mudificà | edità a fonte]Duranti a Prima Guerra Mundiale, de Gaulle hà luttatu à Verdun in u 1916, induv’ellu hè statu feritu è fattu prigiuneru da i Tedeschi. Hè statu internatu finu à a fine di a guerra.
Tra e duie guerre
[mudificà | edità a fonte]Dopu a guerra, hà cuntinuatu a so carriera militare è hà scrittu parechji libri nantu à a strategia militare, criticendu e teorie di a difesa passiva di a Linea Maginot.
Seconda Guerra Mundiale
[mudificà | edità a fonte]Quandu a Seconda Guerra Mundiale hè principiata, de Gaulle hè statu numinatu generale in u 1940. Dopu à l’invasione di a Francia da parte di i Nazisti, hà rifiutatu l’armistiziu di Philippe Pétain è hà lanciatu u so famosu Appellu di u 18 di ghjugnu da Londra, incitendu i Francesi à cuntinuà a lotta contr’à l’occupazione.
Hè diventatu capu di a Francia Libera è hà guvernatu da l’esiliu. Hà coordinatu a resistenza è participatu à a liberazione di a Francia in u 1944, ristabilendu un guvernu pruvvisoriu.
Fundazione di a Quinta Republica
[mudificà | edità a fonte]Dopu à a guerra, de Gaulle hà lasciatu u putere in u 1946, ma hè riturnatu in pulitica in u 1958 durante a Crisa di l’Algeria, creendu a Quinta Republica. Hè statu elettu presidente in u 1959, prumuvendu l’indipendenza di l’Algeria in u 1962 malgradu l’opposizione di parechji militari.
Presidenza (1959-1969)
[mudificà | edità a fonte]Durante u so mandatu, de Gaulle hà sviluppatu una pulitica d’indipendenza per a Francia, ritirendu u paese da a struttura militare integrata di a NATO è sviluppendu l’arma nucleare francese. Hà ancu rinfurzatu e relazioni cù Germania Occidentale è hà criticatu l’egemonia di i Stati Uniti è di l’Unione Suviètica.
In u 1968, hà affrontatu a crisa di u Maghju 1968 cù difficultà. Dopu un referendum persu in u 1969, hà datu a so demissione è s’hè ritiratu in Colombey-les-Deux-Églises.
Morte è eredità
[mudificà | edità a fonte]Charles de Gaulle hè mortu u 9 nuvembre 1970. Hè ricurdatu cum’è unu di i più grandi capi di a Francia muderna. A so visione di l’Europa, di a suvranità naziunale è di l’indipendenza francese ferma influente.