Vai al contenuto

Calavrone zampigiallu

À prupositu di Wikipedia
U calavrone zampigiallu
Vespa velutina
Classificazione scentifica
Regnu Animalia
Imbracamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordine Hymenoptera
Famiglia Vespidae
Generu Vespa
Nomu binuminale
Vespa velutina
Lepeletier, 1836

U calavrone zampigiallu (Vespa velutina Lepeletier, 1836) hè un imenòtteru di a famiglia di e Vespidae, urighjinariu di u sudestu asiaticu. Ùn deve micca esse cunfusu incù u calavrone asiaticu (vespa orientalis).[1]

Distribuzione è ambienti

[mudificà | edità a fonte]

Urighjinariu di u sudestu asiaticu, hè largamente spartu in 'ssa zona (India, Inducina, Cina è Giava). In l’anni ricenti, a prima registrazione ricolla à u 2005, a sottuspezia nigrithorax hè stata intrudutta per isbagliu in a parte meridiunale di a Francia. Da culà s’hè sparta in iSpagna, u Portugallu, a Belgica è l'Italia.

Postu chì a maestra in certi rari casi pò ghjunghje sin’à a dimensione di 35 mm, qualchì volta a presenza di Vespa velutina in Auropa hè signalata in modu sbagliatu cum’è Vespa mandarinia, assai più aggressiva, ma senza prove documentarie. A cunfusione hè accresciuta da listessa definizione di calavrone asiaticu, chì rinvia à listessa arghja d’urigine in cumunu cù Vespa mandarinia.

Discrizzione

[mudificà | edità a fonte]

A sottuspezia Vespa velutina nigrithorax misura in media 30 mm è si ricunnosce per via di u corpu scuru è a linea gialla chì taglia u so addome, cù un triangulinu neru à l’internu. Morfolugicamente simile à u cumunu calavrone auropeu (Vespa crabro), si distingue per via di e dimensione più chjuche, è sopratuttu da u culore (l’auropeu hà difatti una tinta più chjara è certi tratti russicci).

Cum’è i calavroni cumuni sparsi in Auropa, hè dutatu d’un punziglione è prisenta un cumpurtamentu abbastanza aggressivu contr’à l’omu. Sicondu l’entomologhi a so priculusità, pè l’omi è i mammiferi in generale, è ancu l’aggressività, si pò paragunà à quella di l’altre vespe auropee. In particulare Vespa velutina ùn si pò cunsiderà più priculosa chè Vespa crabro chì, grazia à a so taglia più maiò, pussede ancu di più vilenu. Sempre a cunfusione cù Vespa mandarinia crea e più grande dicerie in stu sensu. Maiore hè inveci a so priculusità pè l’ape, u so alimentu preferitu, sopratuttu pè ciò chì tocca à e spezie auropee. Puru essendu un predatore abilissimu d’ape ancu in u so territoriu d’urigine, hè in Auropa chì st’imenotteru riesce à minà in modu seriu l’esistenza di e cumunità apiarie. E spezie apiarie di u sudestu asiaticu anu aduttatu infatti cumpurtamenti validi pè luttà contr’à stu predatore, ma chì ùn sò ancu cunnisciuti da l'ape auropee. Entomologhi è apicultori cercanu dunque cù tutti i mezi di limità a sparghjera è i danni chì 'ssu calavrone porta à l’ambiente è a natura.

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.