Asplenium ceterach
| |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Asplenium ceterach | |||||
| Classifica scentifica | |||||
| Regnu | Plantae | ||||
| Divisione | Pteridophyta | ||||
| Classa | Filicopsida | ||||
| Ordine | Polypodiales | ||||
| Famiglia | Aspleniaceae | ||||
| Generu | Asplenium | ||||
| Nome binuminale | |||||
| Asplenium ceterach Linnaeus, 1753 | |||||
Asplenium ceterach hè una pianta chì face parte di a famiglia di l'Aspleniaceae.
Descrizzione
[mudificà | edità a fonte]Asplenium ceterach hè una piccula filetta appartinendu à a famiglia di l'Aspleniaceae. 'Ssa spezia prisenta fronde persistente è strette, misurendu di regula trà 5 è 15 centimi di longu. E fronde sò divise in sigmenti lineari, incù margine appena ondulate. E casce sò d'un verde scuru lampante annantu à a faccia superiore è d'un verde più pallidu annantu à a faccia inferiore. I spurangi, chì cuntenenu e spore riproduttrice, sò disposti in linie u longu di i sigmenti di e fronde.
Ripartizione
[mudificà | edità a fonte]Asplenium ceterach hè una spezia endemica di certe rigione d'Europa è d'Africa suprana. Omu u trova per u più in e zone rucciose, e scugliere calcarie è i muri di petra. 'Ssa filetta priferisce l'ambienti caldi è secchi, è pò resiste à cundizione di sicchina muderata.
Tassonumia
[mudificà | edità a fonte]Asplenium ceterach hè stata discrittu per a prima volta da u botanistu svedese Carl von Linné in u 1753. Hè stata classificatu in u generu Asplenium, chì ragruppa numerose altre spezie di filette. Esiste ancu sinonimi per 'ssa spezia, tali Ceterach officinarum è Asplenium ceterach officinarum.
Cunsirvazione
[mudificà | edità a fonte]Asplenium ceterach hè cunsideratu cum'è una spezia vulnerabile per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale. L'attività umane, tale l'urbanisazione è u sfruttamentu minerariu, anu caghjunatu una diminuzione di a so pupulazione in numerose rigione. Di più, a racolta eccessiva di 'ssa filetta à fine medicinale hà ancu cuntribuitu à a so diminuzione. Cù u fine di prisirvà 'ssa spezia, misure di cunsirvazione devenu esse messe in ballu, tale a prutezzione di u so ambiente è a sensibilisazione di u publicu à a so impurtanza eculogica.
Riferimenti
[mudificà | edità a fonte]- Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
Note
[mudificà | edità a fonte]- ↑ Jeanmonod & Gamisans (2013).
Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte]
Asplenium ceterach annantu à Wikimedia Commons.