Asplenium ceterach

À prupositu di Wikipedia
Asplenium ceterach
Asplenium ceterach
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Pteridophyta
Classa Filicopsida
Ordine Polypodiales
Famiglia Aspleniaceae
Generu Asplenium
Nome binuminale
Asplenium ceterach
Linnaeus, 1753

Asplenium ceterach hè una pianta chì face parte di a famiglia di l'Aspleniaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Asplenium ceterach hè una piccula filetta appartinendu à a famiglia di l'Aspleniaceae. 'Ssa spezia prisenta fronde persistente è strette, misurendu di regula trà 5 è 15 centimi di longu. E fronde sò divise in sigmenti lineari, incù margine appena ondulate. E casce sò d'un verde scuru lampante annantu à a faccia superiore è d'un verde più pallidu annantu à a faccia inferiore. I spurangi, chì cuntenenu e spore riproduttrice, sò disposti in linie u longu di i sigmenti di e fronde.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Asplenium ceterach hè una spezia endemica di certe rigione d'Europa è d'Africa suprana. Omu u trova per u più in e zone rucciose, e scugliere calcarie è i muri di petra. 'Ssa filetta priferisce l'ambienti caldi è secchi, è pò resiste à cundizione di sicchina muderata.

Asplenium ceterach hè prisente in Corsica.[1]

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Asplenium ceterach hè stata discrittu per a prima volta da u botanistu svedese Carl von Linné in u 1753. Hè stata classificatu in u generu Asplenium, chì ragruppa numerose altre spezie di filette. Esiste ancu sinonimi per 'ssa spezia, tali Ceterach officinarum è Asplenium ceterach officinarum.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Asplenium ceterach hè cunsideratu cum'è una spezia vulnerabile per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale. L'attività umane, tale l'urbanisazione è u sfruttamentu minerariu, anu caghjunatu una diminuzione di a so pupulazione in numerose rigione. Di più, a racolta eccessiva di 'ssa filetta à fine medicinale hà ancu cuntribuitu à a so diminuzione. Cù u fine di prisirvà 'ssa spezia, misure di cunsirvazione devenu esse messe in ballu, tale a prutezzione di u so ambiente è a sensibilisazione di u publicu à a so impurtanza eculogica.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]