Asciuvapanni
L'asciuvapanni hè un apparechju elettrodomesticu adupratu per asciuvà a biancheria è altri prudutti tessili, di regula dopu à a lavera in una mascina à lavà, caccendu l'umidità da i tessuti.
Storia
[mudificà | edità a fonte]À u XIXu seculu, u francese M. Pochon inventò un’asciuvapanni à manivella. In u 1892, George T. Sampson sviluppò è brevettò u primu asciuvapanni automaticu americanu. Durante una grande parte di u XIXu seculu, parechji sistemi d’essiccazione automatica eranu digià impiegati; di regula acceleravanu l’asciuvatura vicinu à una fiamma aperta, ma avianu l'incunveniente di lascià à i vistiti l'odore di fume. Sampson migliurò u prucessu cù una seria di aste di suspensione muntate nant’à una stufa apposta. Stu sistema firmò in usu sin’à a diffusione di l’asciuvapanni à gasu è elettrichi trà a fine di l'anni 1930 è u principiu di l'anni 1940.
In u 1937, Henry W. Altorfer inventò è brevettò un asciuvapanni elettricu. J. Ross Moore, inventore di u Dakota di u Nordu, sviluppò parechji prughjetti d'asciuvapanni automatichi è publicò in u 1938 un mudellu à azzione elettrica. U designer industriale Brooks Stevens sviluppò à u principiu di l'anni 1940 un asciuvapanni elettricu cù un oblò di vetru.
Descrizzione è funziunamentu
[mudificà | edità a fonte]A maiò parte di l'asciuvapanni sò cumposti d'un tamburu messu in rotazione da un mutore elettricu. Per mezu d'un cunduttu d'aria, un flussu d'aria calda è secca hè spintu indrentu à u tamburu da un sistema di ventilazione; l'aria calda si carica tandu di l'umidità di i tessuti, caccendula.
U tamburu hè mantenutu in muvimentu cuntinuu per lascià circulà l'aria trà i panni. In i mudelli più recenti, u sensu di rotazione hè invertitu à intervalli regulare, cum'è in e lavatrice, per impedisce chì a biancheria s'ingarbuglessi.
Tipi
[mudificà | edità a fonte]L'asciuvapanni ponu esse:
- à ventilazione (o à espulsione): l'aria umida hè cacciata direttamente fora;
- à cundensazione: l'aria umida passa per un cundensatore induv'ella hè disumidificata; dopu, una volta torna ascitta, hè o espulsa fora o rimessa in u tamburu in un circuitu chjosu. L'acqua di cundensa pò esse raccolta in una vaschetta o scaricata fora cù un tubu;
- à centrifuga (o idroestrattore): ùn adopranu micca aria calda ma un tamburu chì gira à alta velocità per caccià l'acqua grazia à a forza centrifuga.
Solu i primi dui tipi ponu esse cunsiderati cum'è veri asciuvapanni, postu ch'elli ponu caccià guasi tutta l'acqua prisente in a biancheria, mentre chì l'asciuvapanni à centrifuga riducenu solu l'umidità.
Sistemi di riscaldamentu
[mudificà | edità a fonte]U riscaldamentu di l’aria pò esse ottenutu cù diversi sistemi:
- resistenza elettrica: tecnulugia anticamente a più cumuna, oghje menu diffusa per via di u so cunsumu elettricu elevatu;
- pompa di calore: tecnulugia oghje assai aduprata, simile à quella di i climatizatori è frigoriferi; usa un compressore è un circuitu cù gasu refrigerante per ricuperà u calore;
- brusgiatore à gasu: adupratu soprattuttu in l'asciuvapanni industriali in Europa è assai diffusu in America per l'usu casanu;
- ricirculazione d’acqua calda: sistema basatu annantu à u ricuperu di calore.
Da vede dinù
[mudificà | edità a fonte]- Elettrodomesticu
- Pompa di calore