Vitriolu

À prupositu di Wikipedia
U vitriolu
Parietaria officinalis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Urticales
Famiglia Urticaceae
Genaru Parietaria
Nomu binuminali
Parietaria officinalis
Linnaeus, 1753
U vitriolu

U Vitriolu (Parietaria officinalis) hè una spezia di pianta chì faci parti di u genaru Parietaria.[1]

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

L'infiuriscenza di u vitriolu

U vitriolu hè una pianta arbacea vivaci, alta sinu à 70 cm. U picciolu hè erettu, brunu-rossu, cilindricu, pilosu. I casci sò uvali, lanceulati annantu à u bordu sanu, alterni, picciulati, incù i pela à uncinu micruscopichi in sottu. In cuntrariu à l'urticuli, ùn urinani micca.

I fiora sò minusculi, unisissuati, verdi è accolti in glumeruli à l'ascedda di i casci. Ani un perigoniu divisu in quattru tepali uvali. Ci sò trè tipi di fiora in l'infiuriscenza : masciu, femina è ermafruditu. U vitriolu fiurisci da maghju à uttrovi. Ancu mentri u periudu di fiuritura, 'ssa pianta hè guasgi senza adori.

U fruttu hè un acheniu uvali.

Distribuzioni è ambienti[mudificà | edità a fonte]

A so aria di ripartizioni si stendi à i zoni sottutrupicali di l'emisferu nordu. A parsona u trova faciuli à u cantu di i stradona, longu à i mura di petra asciutta, ma dinò longu à i sebbi è in i boschi.

Prubità[mudificà | edità a fonte]

A pianta cunteni tanninu, flavonoidi è nitratu di putassiu. Hà i prubità diuretichi, emullienti, sudorifichi, depurativi è espetturanti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Etimulugia[mudificà | edità a fonte]

Parietaria disignava dighjà in latinu una pianta chì criscìa annantu à i mura, forsi una parietaria. U termini era una sustantificazioni à u feminicciu di l'aghjittivu parietarius, chì significheghja, "di pareta", "di muru" ed hè dirivatu da paries, -etis (pareta, vechju muru) ; officinalis voli dì ufficinali, veni à dì in vendita in l'ufficini di i spiziali. U termini veni da u latinu officina (atteddu, ufficina) è faci rifirimentu à i prubità diuretichi di a pianta.

Sinunimia[mudificà | edità a fonte]

Parechji sinonimi di Parietaria officinalis sò:

  • Parietaria erecta
  • Helxine dioscoridis
  • Parietaria officinalis erecta

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

U vitriolu hè prisenti è cumunu in Corsica. Hè ancu chjamatu a vitriola o a ghjambirossa[2].

Hè mintuvata a vitriola in u pruverbiu corsu: "Urticula, urticula maladetta, vitriola benedetta". Sicondu Arnestu Papi, hè un' "Allusioni fatta à u pastori chì si grattaia par via di l’urticula incù a vitriola ; l’arristò subitu a gratta".[3]

I prubità diuretichi di u vitriolu erani cunnisciuti da tempi antichi. Ci conta Paulu Simonpoli[4] chì: "Hè bona per i reni. Si strappa a pianta cù a cultella o di mane è si caccia e foglie. So i pedi chi so aduprati in tisana. Sta tisana di culore rossu face urinà". È dinò: "Si pudia dinò buleghjà a vitriola è a radica di rimigna per fà sta tisana per urinà."

Citazioni[mudificà | edità a fonte]

A vitriola hè citata in a canzona Senti U Niolu di I Muvrini:

Una chjesola, un campusantu
A vechja scola stà chjosa accantu
A vitriola ci nasce annantu
Una chjesola, un campusantu

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu è in francesu.
  2. Simonpoli (1982), p. 245.
  3. http://ernestpapi.free.fr/Agricultura.%20Agriculture.htm Pruverbii, detti è sprissioni: Agricultura
  4. Simonpoli (1982), p. 245.

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Rifarenzi[mudificà | edità a fonte]