Vincinteddu d'Istria

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Vincentellu d'Istria)
A statua di Vincentellu d'Istria, in Biguglia

Vincinteddu d'Istria (o Vincentellu d'Istria) hè un parsunaghju celebru di a storia di Corsica. Hè natu in u 1380, è mortu u 27 d'aprile di u 1434 in Ghjenuva.

Hà purtatu i tituli di conte di Corsica, è di vicerè di Corsica. Oppostu à a Republica di Ghjenuva, hè statu u capimachja di u partitu aragunese in l'isula. Nemicu storicu di i Ghjenuvesi, hà finitu per esse statu chjappu è impiccatu in Ghjenuva, nant'à a piazza di u Palazzu Ducale di a cità lìgure.

Orìgine famigliale[mudificà | edità a fonte]

Lucalizazione di a pieve di Cinarca

I Cinarchesi[mudificà | edità a fonte]

I Cinarchesi eranu una sterpa impurtante di signori corsi à u Medievu. Escenu da u castellu di Cinarca, oghje nant'à a cumuna di Casaglione.

D'appressu à a cronaca di Ghjuvanni Di A Grossa, sarianu isciuti da un conte venutu da Roma, chjamatu Ugo Colonna.

E famiglie da Leca, da la Rocca, d’Istria, da Bozzi, d’Urnanu, Da Litalà è da Bisè sò i discendenti di i Cinarchesi. A parolla « da » insegna un castellu.[1]

A famiglia di Vincentellu : una leia cù u reame d'Aragone[mudificà | edità a fonte]

Vincentellu hè u figliolu di Ghilfucciu d'Istria, dettu "Ghjudice", signore d'Istria. A so mamma una surella d'Arrigu di A Rocca.

U reame d'Aragone

U so ziu era Arrigu di la Rocca, un grande signore corsu chì hà passatu a so ghjuventù in a corte d'Aragone. Arrigu finisce per esse elettu conte di Corsica versu u 1372, cun l'appoghju di l'Aragone.

Ci vole à dì chì apoi u 1297, u papa hà datu i territorii di a Corsica è di a Sardegna à u rè d'Aragone. Ma pocu à pocu un'altra grande putenza s'impone in u Mediterraniu : hè a Republica di Ghjenuva. I Ghjenuvesi volenu impatruniscesi di a Corsica è s'opponeranu à l'Aragone.

Territorii di u reame d'Aragone


Vincentellu d'Istria, vicerè di Corsica[mudificà | edità a fonte]

In u 1401 morre Arrigu di la Rocca, u capimachja di u partitu aragunese in Corsica, oppostu à Ghjenuva. Un'altru cinarchese piglia a seguita d'Arrigu : hè Vincentellu d'Istria. In u 1405 riesce à cunquistà l'isula cun l'aiutu di u rè aragunese Martinu u primu. Hè numinatu vicerè, ma u so autoritarismu è a crescita di l'impositi rivultoni a pupulazioni in tutta a Corsica. Vincentellu fughje in Barcelona per circà l'aiutu di u rè d'Aragone, ciò ch'ellu riesce à fà è volta in Corsica qualchì mese più tardi.

Vincentellu hè elettu conte di Corsica in u 1419, cun l'aiutu di un'altru rè aragunese, Alfonsu V.

Principia allora a guerra contr'à i ghjenuvesi. In u 1420 Vincentellu piglia a citatella di Calvi. Vincentellu è u rè d'Aragone cercanu allora di piglià a cità di Bunifaziu, tenuta da Ghjenuva. L'assediu dura ottu mesi ma i bunifazinchi resistenu.

A citatella di Corti, custruita da Vincentellu d'Istria

Vincentellu riesce à piglià dinù u castellu di Biguglia, locu di putere ghjenuvese in Corsica. Face custruisce a citatella di Corti.

Ma pocu à pocu u populu entre torna in rivolta contr'à Vincentellu, chì face cresce l'impositi. Li tocca à scappà è serà traditu da i soii. I Ghjenuvesi u facenu prigiuneru è serà cundannatu à morte.

Fù scapatu u 27 d'aprile di u 1434, davant'à u palazzu ducale di Ghjenuva.

Rifarenzi[mudificà | edità a fonte]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. http://www.educorsica.fr/storia_di_a_corsica/personnages.html
E persunalità storiche di Corsica

Ghjacumu Petru Abbatucci - Bartulumeu Arena - Angelo Matteo Bonelli - Ghjiseppu Maria Buonaparte - Lucianu Buonaparte - Napulione Buonaparte - Circinellu - Ugo Colonna - Matteu de Buttafuoco - Ghjacintu Paoli - Pasquale Paoli - Rinucciu di la Rocca Dumenicu Rivarola - Sambucucciu d'Alandu - Sampieru Corsu - Vannina d'Ornanu - Vincentellu d'Istria -