Thymus herba-barona

À prupositu di Wikipedia
L'arba barona corsa
Thymus herba-barona
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Lamiales
Famiglia Lamiaceae
Genaru Thymus
Nomu binuminali
Thymus herba-barona
Aiton, 1753

L' arba barona corsa (o erba barona corsa) (thymus herba-barona) hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Lamiaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

L'arba barona corsa hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Lamiaceae. Si distingui da u so portu pasciulanti è i so picculi casci parsistenti, chì sgaghjani una aggradevuli adori arumaticu quandu a parsona i ciccia. I fiora di 'ssa pianta sò di culori rusulinu pallidu è sò ragruppati in infiuriscenzi cumpatti.

I foglii di l'arba barona sò opposti. T'ani un culori verdi scuru è a so lunghezza hè 4-10 mm.

L'arba barona fiurisci da maghju à aostu. I fiori sò rusulini.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

L'arba barona corsa hè una pianta endemica di a Corsica, di a Sardegna è di Mallorca. Omu a trova par u più in i righjoni muntosi, ind'edda cresci in i pratulini, i landi è i pitricaghji. 'Ssa pianta hè parfittamenti adatta à i cundizioni climatichi mediterranii, incù istati caldi è secchi è inverni dolci.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

L'arba barona corsa hè cumuna in Corsica.[1] Hè abundanti da 800 à 2000 metri.

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

L'arba barona corsa hè una pianta risistenti è tullaranti à a sicchina. Pussedi un sistemu radicali fondu chì li parmetti di coglia l'acqua in prufundità, li assicurendu cusì una certa risilienza faccia à i periudi di sicchina. 'Ssa pianta si ripraduci par u più in via vegetativa, grazia à i so piccioli pasciulanti chì s'arradicheghjani à u cuntattu di a terra. Pò ancu pruducia graneddi, ma 'ssu metudu di ripruduzioni hè di menu friquenti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Thymus herba-barona hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi siguenti : Thymus carnosus, Thymus pulegioides subsp. carnosus è Thymus carnosus subsp. herba-barona. 'Ssi noma sò stati apradati in u passatu pà disignà 'ssa pianta, ma sò avà cunsidarati com'è sinonimi di Thymus herba-barona.

In Corsica, ci sò sui sottuspezii d'arba barona:

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

L'ambienti di l'arba barona corsa hè minacciatu da l'urbanisazioni criscenti è u sfruttamentu agriculu intinsivu. I misuri di cunsirvazioni pudariani essa missi in campu pà prisirvà 'ssa spezia, in particulari a criazioni di riservi naturali è a sinsibilisazioni di u publicu à a so impurtanza eculogica. Hè escinziali di prisirvà l'arba barona corsa pà mantena a biudiversità di l'isula di Corsica è prisirvà u so patrimoniu naturali unicu.

Citazioni[mudificà | edità a fonte]

L'arba barona hè mintuvata à spessu in a litteratura corsa. Par asempiu:

Dopu li missiini u sali è l'impiinu
U corpu d'arba barona da ùn infracicà si micca,
Quant'è à fà carri purcina;
Sè fussi statu u distinu più generosu
Cun a ghjenti di a cumuna
U ci avariamu tinutu imbalsamatu l'asinu.

o in a Nanna dlu Bambinu di Monsignori di la Fuata:

Tù sè viola, tù sè l'arba barona,
Chì muscateghja, profuma li righjona,
Tù la menta è lu ciminu,
La vaniglia cusì bona !
Lu me balsamu spigatu ,
La me vita, lu me fiatu.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Rifarenzi[mudificà | edità a fonte]

  • ibiblio.org, Thymus herba-barona (in inglesu)
  • Gamisans, Jacques, La flore endémique de Corse - A flora endemica di Corsica, 1996, Edisud (in francesu)
  • Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève
  • Casanova, Petru, A Misgiscia, 1995, Adecec
  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Liami[mudificà | edità a fonte]

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]