Stefan Banach

À prupositu di Wikipedia
Stefan Banach

Stefan Banach (Cracuvia, 30 di marzu 1892 - Leopoli, 31 d'aostu 1945) hè statu un matematicu polaccu, un di l'animatori di a Scola matematica di Leopoli in a Polonia trà i dui guerri. Era par u più un autudidattu in matematica è u so geniu fù scupartu à l'accasu da Hugo Steinhaus.

Biugrafia[mudificà | edità a fonte]

Era figliolu di Stefan Greczek è Katarzyna Banach chì l'abbanduneghja à pochi ghjorni da a nascita. Cresci incù a minnana materna in u paesi di Ostrowsko, à una cinquantina di chilomitri da Cracuvia. À parta da 1902 friquenta un liceiu di Cracuvia, induv'eddu stringhji amicizia incù un antru futuru prufissori di matematica, Witold Wilkosz; incun eddu si passiuneghja in modu piuttostu esclusivu par i prublemi di a matematica. Ùn pinsendu micca à a pussibilità di una carriera in sta disciplina, in 1910 si scrivi à a facultà di ingegniria di l'Università Tecnica di Leopoli, una cità chì era tandu parti di l'Imperu austru-ungaricu. Duvendu si mantena à i studii incù lizioni privati, riesci à suparà incù fatica l'asamina parziali rilativu à u prima bienniu in u 1914. Duranti a guerra, inabili à u sirviziu militaru à causa di a dibulezza di un ochji, travaglia à a custruzzioni di stradi è suvita lizioni di matematica à l'Università di Cracovia, cunniscendu forsi à Stanisław Zaremba.

In 1916 succedi un episodiu cruciali par a so vita è par u sviluppu di a matematica in Polonia. Hugo Steinhaus spassiendu in Cracuvia in i circonda di un parcu, senti prununcià i paroli misura di Lebesgue è faci cunniscenza di dui ghjovani matematichi, Stefan Banach è Ottu Nikodym; incun eddi faci amicizia è dicidini di fundà una sucità matematica: sarà a Sucità matematica di Cracuvia nata in u 1919 è divintarà in u 1920 a Sucità Matematica Polacca. In cullaburazioni incù Steinhaus, Banach scrivi i primi travagli di matematica, subitu d'altu liveddu. In u 1920 diventa assistenti di Lomnicki à l'Università Tecnica di Leopoli è incun eddu otteni, puri senza laurea, una qualifica matematica incù a tesa di dutturatu Uparazioni nantu à l'insemi astratti è i so applicazioni à l'equazioni intigrali, travagliu chì molti cunsidareghjani com'è assuciatu à a nascita di l'analisi funziunali. In u 1922 vicinu à l'Università Jan Kazimierz di Leopoli otteni l'abilitazioni à l'insignamentu di a matematica incù una tesa nantu à a tiuria di a misura è incù un dicretu di u Capu di u statu hè numinatu prufissori straurdinariu di matematica. In u 1924 diventa prufissori universitariu è finu à u 1939 pò didicà si à a ricerca matematica incù impurtanti risultati.

Hè tandu un periodu di sviluppu di a Scola matematica di Leopoli. Banach è Steinhaus fondani in u 1929 è dopu dirighjini l'impurtanti piriodicu Studia Mathematica. In u 1931, Banach è Steinhaus da Leopoli è Knaster, Kazimierz Kuratowski, Stefan Mazurkiewicz è Waclaw Sierpinski da Varsavia lanciani a cullizzioni Mathematical Monographs. U prima vulumu di a cullizzioni hè a Théorie des opérations linéaires di Banach, traduzioni di u 1932 di a Tiuria operacji liniowych scritta in u 1931. Trà l'opari di Banach quidda hè cunsidarata a più influenti.

À u cumenciu di a sicondu guerra mundiali Banach hè Prisidenti di a Sucità Matematica Polacca. Leopoli hè accupata da i truppi suvietichi è ferma finu à u 1941 in un rigimu di accupazioni militara. Nonustanti quissa, à Banach, membru currispundenti di l'Accademia di i Scenzi di a RSS di l'Ucraina è in ottimi rapporti incù parechji matematichi di l'Unioni Suvietica, in particulari incù Sobolev è Aleksandrov, l'hè cunsintitu di mantena a catedra è di fà ricerca. In u 1941 par Leopoli principia una brutali accupazioni di a Germania nazista; Banach riesci à sopravviva stantendu a so vita alimantendu si incù u probbiu sangui di i pidochji imprudati par una ricerca nantu à a frebba tifoidi cundutta da Rudolf Weigl. In quidd'anni a so saluta declina è chjappa un cancaru à i pulmoni. In u 1944 i Suvietichi catturani Leopoli à i Tedeschi è l'incurpureghjani in l'Unioni Suvietica. Banach mori prima di pudè essa rimpatriatu in Polonia è hè sipoltu à u Cimiteriu Lyčakivs'kyj.

Banach hè cunsidaratu com'è u fundatori di l'analisi funziunali, avendu sviluppatu i risultati pricidenti sopra l'equazioni intigrali di Vito Volterra, Erik Ivar Fredholm è David Hilbert. Deti ancu impurtanti cuntributi à a tiuria di i spazii vitturiali tupulogichi, à a tiuria di a misura, à a tiuria di l'insemi è à a tiuria di i polinomi ortugunali.

"I boni matematichi riescini à veda l'analugii. I grandi matematichi riescini à veda l'analugii trà l'analugii." (Afurisimu chì Stanisław Marcin Ulam, un antru matematicu di a Scola matematica di Leopoli attribuisci, in a so autubiugrafia, à Stefan Banach.)

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

  • (fr) Giuseppe Da Prato, Applications croissantes et équations d'évolution dans les espaces de Banach, Londra-New York, Academic Press, 1976, 146 p.

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Liami esterni[mudificà | edità a fonte]

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.