Scopa feminiccia

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Scopa feminile)
A scopa feminiccia
Erica arborea
Classificazioni scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Ericales
Famiglia Ericaceae
Genaru Erica
Nomu binuminali
Erica scoparia
Linnaeus, 1753
Scopa feminiccia

A scopa feminiccia (Erica scoparia) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Ericaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A scopa feminiccia hè una spezia di pianta à fiora appartinendu à a famiglia di l'Ericaceae. Hè carattarizata da piccioli ritti è ramificati, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. I casci sò chjuchi, liniari è disposti di manera upposta u longu di i piccioli. I fiora sò ragruppati in gaspi terminali è sò di culori rusulinu viva à purpureu. Ogni fiori prisenta quattru pitali è ottu stamini.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A scopa feminiccia hè urighjinaria d'Africa suttana, ind'edda hè largamenti sparta in i righjoni muntosi è i zoni custieri. Omu a trova ancu in certi parti di l'Africa di l'Estu, in particulari à u Kenya è in Tanzania. 'Ssa pianta cresci par u più in i terri aciti è beddi assiccati, tali i landi è i zoni rucciosi.

A scopa feminiccia hè prisenti è cumuna in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A scopa feminiccia hè una pianta adatta à i cundizioni aridi è à i terri povari in nutrimenti. Pussedi radichi pocu fondi chì li parmettini di coglia l'acqua è i nutrimenti nicissarii à a so sopravvivenza. 'Ssa spezia hè ancu capaci à risista di l'incendii grazia à i so piccioli lignosi è à a so capacità à rispinghja prestu dopu à un focu.

I fiora di a scopa feminiccia sò inamacati da l'insetti, tali l'abbi è i sbarabattuli, chì sò attratti da u so nettaru. I graneddi sò dopu spargugliati da u ventu o l'animali.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Erica scoparia hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Erica ericoides, Erica scoparia var. ericoides, è Erica scoparia var. ericoides f. ericoides.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Bench'è a scopa feminiccia ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia in priculu criticu d'estinzioni, faci fronti à certi minacci. A distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva hè una di i principali priaccupazioni. Di più, u pzsculu eccessivu da u bistiamu pò ancu affittà nigativamenti i pupulazioni di 'ssa pianta.

I misuri di cunsirvazioni sò nicissarii pà pruteghja a scopa feminiccia è prisirvà a so diversità genetica. Quissa pò inchjuda a criazioni di riservi naturali, a sinsibilisazioni di u publicu à a so impurtanza eculogica è a missa in campu di prugrammi di risturazioni di l'ambienti sgradati.

Lessiculugia[mudificà | edità a fonte]

A scopa feminiccia hè ancu chjamata a scopa feminile.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]