Sciuppuleddu

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Sciuppulellu)
U sciuppuleddu
Saponaria officinalis
Classificazioni scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Caryophyllales
Famiglia Caryophyllaceae
Genaru Saponaria
Nomu binuminali
Saponaria officinalis
Linnaeus, 1753
U sciuppuleddu

Saponaria officinalis hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Caryophyllaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Saponaria officinalis hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Caryophyllaceae. Hè urighjinaria d'Auropa è d'Asia uccidentali. 'Ssa pianta aghjunghji di regula un'altezza da 30 à 100 centimi. I so piccioli sò ritti, ramificati è appena piluti. I casci upposti sò uvali, verdi scuru è misurani à l'incirca 5 à 10 centimi di longu. I fiora di Saponaria officinalis sò di culori rusulinu pallidu à rusulina vivu, ragruppati in infiuriscenzi. Sgaghjani un prufumu aggradevuli è sò à spessu apradati in i giardini pà a so attraenza estetica.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Saponaria officinalis hè prisenti in numarosi paesi d'Auropa, in particulari in Francia, in Alimagna, in Italia è in iSpagna. Omu a trova ancu in Asia uccidentali, in particulari in Turchia è in Iranu. 'Ssa pianta prifirisci i terri umiti è i zoni assuliati, tali i pratulini umiti, i bordi di vadini è l'arici di furesti.

Saponaria officinalis hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Saponaria officinalis hè una pianta vivaci chì si sparghji par u più par via di i so graneddi. Fiurisci da ghjugnu à sittembri, attirendu l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I fiora pruducini una sustanza savunosa quandu eddi sò sdrufinati incù l'acqua, da induva u nomu cumunu di a pianta. I casci è i radichi di Saponaria officinalis cuntenini sapunini, cumposti chimichi chì ani prubità ditirgenti. 'Ssi sapunini sò stati usati tradiziunalamenti par fabbricà u savonu è altri prudutti di nittera.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Saponaria officinalis apparteni à u genaru Saponaria, chì cumprendi à l'incirca 20 spezii. Certi sinonimi di Saponaria officinalis sò Saponaria major, Saponaria vulgaris, Silene saponaria Fr., Saponaria hybrida Mill., Bootia saponaria Neck. U nomu spicificu officinalis faci rifirimentu à l'usu midicinali tradiziunali di 'ssa pianta.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Saponaria officinalis hè una pianta cumuna è largamenti sparta in a so aria di ripartizioni. Ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali par causa di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva pò custituiscia una minaccia par certi pupulazioni lucali. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni umiti è l'ambienti naturali induva 'ssa pianta si trova cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Usi[mudificà | edità a fonte]

U sciuppuleddu cunteni a sapunina, una sustanza tossica hè cuntinuta in i radichi. Quand'eddi sò siccati è nittati, i radichi di u sciuppuleddu poni serva par fabricà una polvara chì s'usa com'è savonu. 'Ssa pianta era usata com'è savonu o ancu comu lisciva. Era imprudata par lavà si i mani sdrufinendu i fiora incù un pocu d'acqua, o ancu par lavà i panni, dopu à avè la fatta bodda in acqua.[2]

Lessicu[mudificà | edità a fonte]

U sciuppuleddu hè ancu chjamatu u savonu, l'arba savonu, a sapunella,[3] a savunetta o ancu l'arba à savunetta

Gallaria d'imaghjini[mudificà | edità a fonte]

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).
  2. Simonpoli 1982.
  3. Simonpoli 1982.

Liami[mudificà | edità a fonte]

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]