Sambula
|
|||||
|---|---|---|---|---|---|
| Allium triquetrum | |||||
| Classificazione scentifica | |||||
| Regnu | Plantae | ||||
| Divisione | Magnoliophyta | ||||
| Classa | Liliopsida | ||||
| Ordine | Liliopsida | ||||
| Famiglia | Liliaceae | ||||
| Generu | Allium | ||||
| Nome binuminale | |||||
| Allium triquetrum Linnaeus, 1753 |
|||||
A Sambula (o Sammula) (Allium triquetrum) hè un tipu di pianta chì face parte di a famiglia di e Liliaceae. Hè un fiore di l'area mediterranea, ma hè stata introdutta per esempiu in Brittania o in Inghilterra. A sàmbula hè alta da 20 à 40 cm. I fiori sò bianchi. Sò longhi 14 à 18 mm. Fiuriscenu d'aprile à ghjugnu. I fiori sò ermafruditi, avendu à tempu organi maschili è feminili. U bulbu hà un diamitru sin'à 20mm. E sambule hanu un odore d'aglia. E sambule si scontranu da 0 à 700 metri. Si piacenu piuttostu in i lochi adumbrati è in a terra umida.
Cuntenutu |
In Corsica [mudificà]
A sambula hè cumuna in Corsica. Hè ancu chjamata agliu salvaticu o purriolu. U nome "agliu salvaticu" si riferisce à l'odore d'aglia di e sambule, è à u fattu ch'è i picculi bulbi ponu esse manghjate in insalata. Sò raccolti piuttostu à u principiu di l'estate. E sambule s'usanu dinù in a suppa, è si ni pò ancu fà frittate. In i tempi, a sambula era vinduta annantu à i marcati (Conrad 1981).
Citazione [mudificà]
Accade chì a sambula fussi citata in a litteratura è a cultura corsa. Per esempiu:
- in e Poesie Giocose di Paulu Matteiu di la Fuata:
- in a sprissione: Esse ni à e sambule chì significheghja: firmà senza nulla o Manghjarà i sammuli ! chì vole dì: hè senza nulla, senza rivinuti
- in l'interghjezzione: Diu sambula !
Referenze [mudificà]
- Foru corsu : Piante, fiori, arburi
- Foru corsu : Lessicu
- Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, 1981, Adecec