Rocca tarpea

À prupositu di Wikipedia
A rocca Tarpea com'edda apparisci oghji.

A rocca Tarpea (latinu: Rupes Tarpeia o Saxum Tarpeiumi) hè a pareta rucciosa posta nantu à u latu miridiunali di u Campidogliu à Roma, da a quali erani lampati i traditori cundannati à morti, chì in 'ssu modu erani simbulicamenti espulsi da a Cità.

A rocca[mudificà | edità a fonte]

U suppliziu di Tarpeia in una muneta di 89 a.C.

Sicondu a tradizioni mitugrafica u Sassu tarpeu dirivaria da a figura eponima di Tarpeia, chì, tradiscendu Roma, aprì à i Sabini di Titu Tazio a rocca di u Campidogliu.

Da a rocca erani lampati più sottu in u Foru Rumanu quand'eddi erani stati cundannati à morti, com'eddu hè accadutu par Spurio Cassio Vecellino chì, par l'accusa di aspirà à divintà rè, fù cundannatu è ghjittatu da a rocca da i so dui accusatori, i quistori Luciu Valeriu Potito è Cesone Fabio Vibulano[1].

A rocca di Tarpea era usata par cundannà i parsoni chì si rifiutavani di tistimunià, vistu ch'eddi erani l'unichi fonti di prova chì à l'ebbica i cuntratti erani unicamenti di forma urali.

Cundannati à morti di rilievu[2][mudificà | edità a fonte]

Simbulisimu[mudificà | edità a fonte]

Hè dinò nota a Rocca Tarpea par via di una citazioni latina: Arx tarpeia Capitoli proxima (U sassu Tarpeu hè vicinu à u Monti Capitulinu). 'Ssa citazioni hè aduprata par fà capiscia chì dopu à l'anori, si pò cascà lestru, o dittu altrimenti ch'è più si codda, più si fala. L'equivalenti in corsu hè u pruverbiu: Quand'è tù credi d'essa à cavaddu, ùn sè mancu à pedi.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Dionigi, Antichità rumani, Libru VIII, 77-78.
  2. Plutarch, Livesi '; Livy, Ab Urbe Cundita; M. Grant, Roman Mythsi '.
  3. Livy. Book 6 [20.9]

Coordinates: 41°53′30″N 12°28′56″E / 41.891556°N 12.482216°E / 41.891556; 12.482216

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]