Rinnuvamentu Meiji

À prupositu di Wikipedia
L'imperatori Meiji chittendu Kyoto par andà à Tokyo à a fini di 1868.

U Rinnuvamentu Meiji, altrimenti dittu Rivuluzioni o Ristaurazioni Meiji, fù u radicali cambiamentu in a struttura suciali è pulitica di u Giapponu chì ricunsignò u puteri à l'impiratori dopu seculi di duminazioni di i shogun.

Ebbi locu trà u 1866 è u 1869, trà a fini di u periodu Edo (ancu dittu di u tardu shogunatu Tokugawa) è l'iniziu di u periodu Meiji. U più impurtanti resucontu di prima mani di l' avvinimenti di u 1862 - 69 fattu da unu stranieri hè, prubabilamenti, quiddu di u diplumaticu inglesu Sir Ernest Satow.

Storia[mudificà | edità a fonte]

Alleguria di i Ghjovani in lotta contr'à i Vechji in i primi tempi di u Giapponu Meiji, circa 1870.

La furmazioni di l'allianza Satcho in u 1866 trà Saigō Takamori, di u feudu di Satsuma, è Kido Kōin, di u feudu di Chōshū, segna l'iniziu di u rinnuvamentu Meiji. St'allianza si feci sustinitrici di a causa imperiali contru u shogunatu Tokugawa (徳川幕府 1603-1868), chì contrullava a pulitica è l'asercitu giappunesi da u 1603.

U bakufu Tokugawa ebbi ufficialamenti fini u 9 nuvembri 1867, quandu u quindicesimu shogun Tokugawa Yoshinobu "cunsignò i probbii puteri in i mani di l'impiratori"[1] è si dimissi da a carica deci ghjorna più tardi. Era l'effittiva ristituzioni di u puteri à u suvranu, Yoshinobu abbandunò a scena pulitica, ma i forzi fideli à u shogunatu si rifiutoni di ceda l'armi.

Pocu dopu, di ghjinnaghju 1868, cuminciò a guerra Boshin (Guerra di l'annu di u dragonu) incù a battaglia di Toba-Fushimi, à a periferia di Kyoto, in a quali l'asercitu cummandatu da i signori di Chōshū è Satsuma scunfissi quiddu di i forzi lealisti di u shogunatu. Quist'ultimi ebbini una seria di altri scunfitti, sii in battagli campali ch'è navali. Quantu ristava di i forzi di u shogun si ritirò versu a fini di u 1868 in Hokkaidō, à u cummandu di u cummandanti di a marina militara Enomoto Takeaki, chì fundò a ripubblica di Ezo. U novu statu ebbi vita brevi: in u maghju 1869, incù a battaglia di Hakodate, i truppi di u shogunatu funi assidiati in a so piazzaforti è duvitini capitulà.

A resa ripprisintò a fini di u shogunatu è di u so rigimu feudali. U 3 ghjinnaghju di u 1869, dopu a fuga in Hokkaido di i truppi di u shogunatu, l'Imperatori Mutsuhito pruclamò ufficialamenti a ristaurazioni di u puteri imperiali incù u siguenti cumunicatu:

L'impiratori di u Giapponu annoncia à i suvrani di tutti i paesi esteri è à i so sudditi di avè cuncessu à u shogun Tokugawa Yoshinobu di rimetta u puteri di guvernu com'è da so richiesta. Da stu mumentu asercitaremu a suprema autorità in tutti l'affari interni è esterni di u paesi. Di cunsiquenza à u titulu di impiratori devi essa sustituitu quiddu di Taikun, incù u quali erani stati conclusi i trattati. Stiamo par numinà l'incaricati a cunducia l'affari esteri. Ci vurria ch'è i rappresentanti di i putenzi chì ani firmatu i trattati appruvessini sta dichjarazioni.
January 3, 1869
Mutsuhito[2]


I capi di u rinnuvamentu Meiji dichjaravani di avè agitu sultantu in l'intaressu di u puteri imperiali. Quista ùn era mancu stampa vera. U puteri passò da u shogunatu Tokugawa à una nova uligarchia furmata da nobili di a corti imperiali è da espunenti di i feudi chì aviani sustinutu u rinnuvamentu, in particulari pruvinenti da Satsuma (Ōkubo Toshimichi è Saigō Takamori) è di Chōshū (Hirobumi Ito, Aritomo Yamagata, è Kido Kōin), ma ancu da Hizen è da Tosa; l'omini appartinenti à stu ristrettu chjerchju, successivamenti ribattizati incù u tarmini genrō, puri mirendu à l'emancipazioni di u Giapponu da i putenzi uccidintali, si fecini prumutori di un prucessu di riforma inspiratu probbiu da i sistemi statuali uccidintali chì, soprattuttu grazia à l'apportu di Hirobumi Ito, culminò incù l'aduzzioni di a Custituzioni Meiji, a prima custituzioni intesa in sensu mudernu in Asia.

I capimaestri[mudificà | edità a fonte]

Quistu hè l'elencu di i capimaestri di u muvimentu quandu l'impiratori ripresi u puteri grazia à l'apportu di u shogunatu Tokugawa, parechji di eddi ritruvetini in seguitu alti carichi di u Statu frà i quali quidda di Prima Ministru di u Giapponu.

L'effetti[mudificà | edità a fonte]

U rinnuvamentu Meiji fù u muvimentu chì catalizò u Giapponu versu a so industrialisazioni è chì purtò a nazioni à assucià a putenza militara da u 1905 à u mottu di Ricchezza Naziunali è Forza Militara (fukoku kyohei, littiralamenti paesi riccu, asercitu forti).

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Beasley, 52
  2. Satow, Ernest: A Diplomat In Japan, pag.353, ISBN 9781933330167

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.