Populus nigra

À prupositu di Wikipedia
Populus nigra
Populus nigra
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Malpighiales
Famiglia Salicaceae
Genaru Populus
Nomu binuminali
Populus nigra
Carl Linnaeus, 1753

Populus nigra hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Salicaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Populus nigra, cumunamenti chjamatu u piobbu neru, hè una spezia d'arburi appartinendu à a famiglia di i Salicaceae. Si distingui da a so curteccia bughja è scannata, è ancu da i so casci cadenti à forma di rombu. I casci sò verdi scuru annantu à u sopra è più pallidi in sottu, misurendu di regula trà 5 è 10 centimi di longu. I fiora di u piobbu neru sò ragruppati in tramuli pindenti, chì appariscini di branu innanzi à l'apparsa di i casci. I tramuli masci sò giaddi, mentri chì i tramuli femini sò di culori verdi pallidu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U piobbu neru hè urighjinariu d'Auropa è d'Asia uccidentali. Hè largamenti spartu in l'Auropa sana, da u nordu di a Scandinavia insin'à u sudu di a penisula iberica. Omu u trova ancu in Asia, in particulari in Turchia, in Iranu è in Iraccu. 'Ssa spezia hè stata intradutta in altri righjoni di u mondu, in particulari in America subrana.

Populus nigra hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U piobbu neru hè un arburi à crescita rapita chì pò aghjunghja un'altezza da 30 à 40 metri. Prifirisci i terri umiti è i zoni prossimi di i corsi d'acqua. Hè capaci à tullarà i pieni timpuranii è pò ancu crescia in i terri salini. U piobbu neru hè un arburi dioicu, ciò chì significheghja ch'eddu t'hà individui masci è femini spiccati. L'impullinazioni hè par u più assicurata da u ventu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

U piobbu neru apparteni à u genaru Populus, chì ragruppa parechji spezii d'arburi cunnisciuti sottu u nomu di piobbi. Esistini parechji sinonimi pà 'ssa spezia, in particulari Populus betulifolia, Populus canescens è Populus italica. 'Ssi noma sò stati usati in u passatu pà disignà variazioni rigiunali o sottuspezii di u piobbu neru.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U piobbu neru hè una spezia rilativamenti cumuna è largamenti sparta in Auropa. Eppuri, certi pupulazioni lucali poni essa minacciati par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali. Misuri di cunsirvazioni sò missi in piazza in certi paesi pà pruteghja i piobbi neri è u so ambienti. Prugrammi di rimbuscamentu sò ancu missu in sesta par risturà i pupulazioni in i zoni ind'eddi sò stati sgradati. Hè impurtanti di prisirvà 'ssa spezia par causa di u so rollu eculogicu è di u so valori esteticu.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]