Patellu

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Pateddu)
U patellu
Daphne gnidium
Classificazione scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordine Myrtales
Famiglia Thymelaeaceae
Generu Daphne
Nome binuminale
Daphne gnidium
Linnaeus, 1753
U patellu

U patellu (o Pateddu) (Daphne gnidium) hè un arburettu chì face parte di a famiglia di e Thymelaeaceae.

Discrizzione[mudificà | edità a fonte]

Carattarizata da i rami assai eretti (circa un metru è mezu d'altezza), da un fugliame densu è da picculi fiori bianchi u patellu hè una pianta chì cresce soprattuttu in a machja meditarrania. Hè alta sin'à dui metri. Hè abbastanza cumuna in e rigione di u Mediterraniu. U fiore di u patellu hè biancu. Face dinù i granelli rossi.

Hè nota par u forte cuntinutu di vilenu in i so baghi è per a sustanza urticante prisente in e radiche.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U patellu hè uriginariu di u bacinu mediterraniu. Omu u trova par u più in e rigione custiere è a machja. Hè prisente in parechji paesi, in particulare in iSpagna, in Francia, in Italia, in Grecia è in Tunisia.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

U patellu hè cumunu in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Daphne gnidium hè una pianta adatta à i climi mediterranii. Priferisce e terre belle assiccate è assuliate. Stu arbustu resiste bè à a sicchina è pò sopravvive in cundizione aride. Si riproduce per u più in dispersione di i so granelli da l'acelli è i mammiferi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Daphne gnidium hè u nome scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi siguenti : Daphne laureola var. gnidium, Daphne laureola subsp. gnidium è Daphne laureola var. minor.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Daphne gnidium hè una spezia chì ùn prisenta micca priaccupazione maghjore in termine di cunsirvazione. Hè abbastanza sparta in a so aria di ripartizione naturale è ùn hè micca cunsiderata com'è minacciata. Eppuri, a distruzzione di u so ambiente naturale è l'intruduzione di spezie esotiche ponu ripprisintà minacce putinziale per 'ssa pianta. Hè dunque impurtante di prisirvà l'ecusistemi ind'ella si trova cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Usi[mudificà | edità a fonte]

A radica di u patellu hè tossica è era usata in i tempi per a pesca in fiume: a radica era pistata è u vilenu era lampatu in i fiumicelli o i pozzi per piscà e trutte[2]. U patellu era ancu adupratu per avvilinà i topi è i volpi. Per tumbà i topi, si facia prima una tisana incù a radica di u patellu. S'aghjustava dopu una manata di farina castagnina è i topi chì manghjavanu quella farina muriani[3]. E fronde di u patellu eranu usate dinù per alluntanà e mosche è disinfittà.

Lessicolugia[mudificà | edità a fonte]

U patellu hè ancu chjamatu u luppatellu.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).
  2. Parcu Naturale Rigiunale di Corsica, E piante salvatiche : usi è sapienze, 1982, U patellu, p. 167
  3. Parcu Naturale Rigiunale di Corsica, E piante salvatiche : usi è sapienze, 1982, U patellu, p. 167

Referenze[mudificà | edità a fonte]

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]