Listincu
|
|||||
|---|---|---|---|---|---|
![]() |
|||||
| Pistacia lentiscus | |||||
| Classificazioni scentifica | |||||
| Regnu | Plantae | ||||
| Divisioni | Magnoliophyta | ||||
| Classa | Magnoliopsida | ||||
| Ordini | Sapindales | ||||
| Famiglia | Rosaceae | ||||
| Genaru | Pistacia | ||||
| Nomu binuminali | |||||
| Pistacia lentiscus Linnaeus, 1753 |
|||||
U listincu (o lustincu) (Pistacia lentiscus) hè un arburettu chì faci parti di a famiglia di l'Anacardiaceae. U listincu hè altu trè o quattru metri. Fiurisci da marzu à aprili.
Parechji sinonimi di Pistacia lentiscus sò: Pistacia brevifolia, Pistacia chia, Pistacia gummifera, Pistacia narbonensis.
Cuntenutu |
[mudificà] In Corsica
U listincu, com'è a scopa, l'arbitru o a ghjinestra, hè una pianta cumuna è tipica di a machja corsa.
L'oliu hè sempri statu ottinutu in i rigioni di u Mediterraniu, à parta da l'ugliastru, eppo dopu, à parta da a variità cultivata: l'alivu. Ma in i tempi, si facia dinò, in Corsica com'è in Sardegna, un oliu di listincu. Si cugliia i picculi bachi di u listincu è si mittiani in una sporta. Dopu à a racolta, 'ssi bacareddi sò missi, beddi sparti, in un locu apartu duranti trè o quattru ghjorna. À u capu di qualchì ghjornu, i baghi perdini un pocu di a so acqua è diventani vizzi. Dopu si cacciani i vetti è i casci. Si caccia dinò a pula chì hè attaccata à i bachi. Dopu i bachi chì fermani si mettini in acqua è si facini bodda in una paghjola duranti una meza ora. Tandu si pò veda un dipositu niricciu annantu à i lati di a paghjola. È i graneddi diventani giaddi chjari. Si caccia dopu a sciuma da i graneddi chì sò diventati gonfii. Eppo i graneddi sò sfracicati.À la fini, s'otteni un oliu di culori verdi. 'Ssu oliu si pò cunsirvà duranti parechji anni, è ancu sin'à un dicenniu.
In u Maroccu, 'ssu oliu di listincu s'usava contra i brusgiaturi o par calmè u mal di spinu. In casa, 'ssu oliu ghjuvava dinò par fà si u lumu. In parechji paesi di l'Africa di u Nordu è di l'urienti, l'oliu di listincu era mischiatu incù a pasta d'amanduli è a farina, par fabbricà speziu di buttirulu. In Sardegna, l'oliu di listincu si manghjava annantu à u pani biscottu.
À i ghjorna d'oghji, incù u listincu, si faci un oliu escinziali.
U listincu era usatu à spessu in Corsica par fà i sporti, com'è a murta o a vetriccia.
[mudificà] Da veda dinò
[mudificà] Rifarenzi
- Mai, B.T., Girard M., De Lanfranchi, F. (2005), U listincu: un "alivu" sminticatu ?, Stantari, pagine 41-46 (in francesu)
