Listincu

À prupositu di Wikipedia
U listincu
File:Listincu.jpg
Pistacia lentiscus
Classificazioni scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Sapindales
Famiglia Rosaceae
Genaru Pistacia
Nomu binuminali
Pistacia lentiscus
Linnaeus, 1753
U listincu

U listincu (o lustincu) (Pistacia lentiscus) hè un arburettu chì faci parti di a famiglia di l'Anacardiaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U listincu hè altu trè o quattru metri. Fiurisci da marzu à aprili.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

U listincu, com'è a scopa, l'arbitru o a ghjinestra, hè una pianta cumuna è tipica di a machja corsa.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Parechji sinonimi di Pistacia lentiscus sò:

  • Pistacia brevifolia
  • Pistacia chia
  • Pistacia gummifera
  • Pistacia narbonensis

Usi[mudificà | edità a fonte]

L'oliu[mudificà | edità a fonte]

L'oliu hè sempri statu ottinutu in i rigioni di u Mediterraniu, à parta da l'ugliastru, eppo dopu, à parta da a variità cultivata: l'alivu. Ma in i tempi, si facia dinò, in Corsica com'è in Sardegna, un oliu di listincu. Si cugliia i picculi bachi di u listincu è si mittiani in una sporta. Dopu à a racolta, 'ssi bacareddi sò missi, beddi sparti, in un locu apartu duranti trè o quattru ghjorna. À u capu di qualchì ghjornu, i baghi perdini un pocu di a so acqua è diventani vizzi. Dopu si cacciani i vetti è i casci. Si caccia dinò a pula chì hè attaccata à i bachi. Dopu i bachi chì fermani si mettini in acqua è si facini bodda in una paghjola duranti una meza ora. Tandu si pò veda un dipositu niricciu annantu à i lati di a paghjola. È i graneddi diventani giaddi chjari. Si caccia dopu a sciuma da i graneddi chì sò diventati gonfii. Eppo i graneddi sò sfracicati.À la fini, s'otteni un oliu di culori verdi. 'Ssu oliu si pò cunsirvà duranti parechji anni, è ancu sin'à un dicenniu.

In u Maroccu, 'ssu oliu di listincu s'usava contra i brusgiaturi o par calmà u mal' di spinu. In casa, 'ssu oliu ghjuvava dinò par fà si u lumu. In parechji paesi di l'Africa di u Nordu è di l'urienti, l'oliu di listincu era mischiatu incù a pasta d'amanduli è a farina, par fabbricà speziu di buttirulu. In Sardegna, l'oliu di listincu si manghjava annantu à u pani biscottu.

L'oliu escinziali[mudificà | edità a fonte]

À i ghjorna d'oghji, incù u listincu, si faci un oliu escinziali. Hà un' azzioni annantu à a circulazione sanguigna è linfatica.

Legnu[mudificà | edità a fonte]

U lignamu di u listincu hè apprizziatu par travagli d'intarsiatura grazia à u beddu culori rossu vinatu. In i tempi era imprudatu par pruducia carbonu vigitali è ancu oghji hè apprizziatu par alimintà i forra à legna di i pizzarii chì a so cumbustioni parmetti di righjunghja in tempi rapiti alti tampiraturi.

U listincu era usatu à spessu in Corsica par fà i sporti, com'è a murta o a vetriccia. Si taglia à luna nova.[1]

Resina[mudificà | edità a fonte]

U masticu, vali à dì a resina di u listincu.

A resina di u listincu hè ditta masticu di Chio è in parechji lingui hè disignata incù u terminu di masticu. Di culori giaddu, era usata in i tempi com'è chewing gum ancu par a so azzioni benefica annantu à u cavu urali (purificanti di l'alitu).

In Chio, chì hè u locu di pruduzzioni di a resina d'ottima qualità, hè pruduttu un licori arumaticu dirivatu da a resina, incù funzioni dighjistivi, moltu apprizziatu: u "Mastika".

A resina si pò ottena pratichendu incisioni annantu à u fustu è annantu à i rami in cori d'istatina. Dopu si lava par eliminà l'impurità è si cunserva dopu à assiccamentu in cuntinidori di legnu.

Lessicu[mudificà | edità a fonte]

U listincu hè ancu chjamatu u lustincu o a lustinca, è sundaru in Capicorsu.[2]

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Simonpoli (1982).
  2. Simonpoli (1982).

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Liami[mudificà | edità a fonte]