James Prescott Joule

À prupositu di Wikipedia
James Prescott Joule
Statua di Joule à Manchester Town Hall, Manchester

James Prescott Joule (Salford, 24 dicembri 1818 - Sale, 11 uttrovi 1889) hè statu un fisicu inglesu. Si dedicò sin' da ghjovanu à ricerchi scentifichi ch'eddu rializava circhendu di spinghja à l'estremu limiti l'accuratezza è a pricisioni di i misurazioni. S'intarissò à u calori è à i so cunnissioni incù l'elittricità è a miccanica. À 25 anni effittuò u prima tentativu di definiscia l'unità di misura di u currenti elettricu, attualmenti ripprisintatu da l'amperu. In u 1841, indaghendu annantu à l'effetti termichi, inviò à a Royal Society un articulu in u quali dimustrava ch'è un cunduttori attravirsatu da un currenti elettricu pruduci calori in quantità prupurziunali à a resistenza di u cunduttori è à u quatratu di u currenti stessu.

Stu finominu hè oghji chjamatu effettu Joule. Successivamenti Joule enunciò à un cungressu in Irlanda u principiu notu com'è equivalenti miccanicu di u calori. Grazia à i so spirimintazioni (è usendu un strumentu chì prendi u so nomu) dimustrò ch'è calori è travagliu miccanicu pudiani cunverta si dirittamenti l'unu in l'altru, mantinendu parò custanti u so valori cumplessivu: in i macchini idraulichi è miccanichi l'attriti trasfurmaneghjani a putenza miccanica persa (travagliu) in calori è, viciversa, in i macchini termichi l'effettu miccanicu pruduttu (travagliu) diriveghja da una quantità equivalenti di calori. In tali modu Joule cuminciò à pona i basa spirimintali di u prima principiu di a termudinamica.

Inizialmenti a scuparta ùn suscitò moltu intaressu, ma in seguitu Joule riciviti par quistu a Royal è a Copley Medal da parti di a Royal Society. In pratica dimustrò u principiu di cunsirvazioni di l'energia par i sistemi termudinamichi (u calori hè una forma d'energia miccanica). Par misurà l'equivalenti miccanicu di u calori, in u 1845 custruì una macchina, chjamata tandu "mulineddu di Joule" chì parmittia di misurà u calori pruduttu in cunsiquenza di a dissipazioni di una quantità nota d'energia miccanica.

Sta macchina hè furmata da un calurimetru cuntinenti acqua, à l'internu di u quali hè inseritu un mulineddu libaru di voglia intornu à un acchisi virticali. U mulineddu hè culligatu incù un sistemu di funi è taglioli à un coppiu di pesi, mantinuti inizialmenti fermi. S'è i pesi sò sbluccati, cumenciani à falà mittendu in rutazioni u mulineddu. Tali muvimentu fù rallintatu da l'attritu viscosu di l'acqua contru i pali di u mulineddu. Una volta ch'è i pesi sò scesi à terra, tutta a so energia putinziali iniziali s'hè cunvirtita in calori. Tali calori si pò quantificà misurendu a variazioni di tampiratura ch'edda subisci l'acqua duranti u sperimentu. Joule pruvò ch'è par furniscia una quantità di calori para à una caluria occorrini circa 4,41 J di travagliu. U valori di l'equivalenti miccanicu di a caluria oghji accittatu hè di 4,186 J/cal. In so onori si chjama "Joule" l'unità di misura di l'energia di u Sistemu Internaziunali (SI).

Da veda[mudificà | edità a fonte]

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispondenti di a wikipedia taliana.