Arechja di porcu

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Helicodiceros muscivorus)
L'arechja di porcu
Helicodiceros muscivorus
Classificazioni scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordine Alismatales
Famiglia Ranunculaceae
Generu Helicodiceros
Nomu binuminali
Helicodiceros muscivorus
Aiton, 1753
A cunnaciula

L'Arechja di porcu (Helicodiceros muscivorus) hè una pianta chì face parte di a famiglia di l'Araceae. Hè una spezia endemica di a Corsica, a Sardegna è l'isule Baleare.[1]

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Parechji sinonimi di Helicodiceros muscivorus sò:

  • Arum muscivorum L.f.
  • Dracunculus muscivorus (L.f.) Parl.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

L'arechja di porcu pussede un'infiuriscenza spittaculare di culore brunu chì s'assumiglia à a zona anale di un cadaveru di mammiferu, prisintendu in particulare un spadice pilutu chì s'assumiglia à a coda di una bestia morta. 'Ssu fiore sparghje un odore pronunciatu di carogna (cavallu mortu), chì attira e mosche turchine è altri insetti, chì vanu ancu pone ci i so ovi. A rosace densa di peli ripidi in u spadice intrappuleghja 'ssi insetti, ciò chì prupizia l'impullinazione. Quandu l'infiuriscenza torna vizza omu ci trova numerose mosche morte da l'asfissia è ghjovani varmi famiti. I botanisti di u XIXu seculu pinsavanu à tortu ch'ellu si trattava di una pianta carnivora. Mentre a fiuritura, u fiore produce u calore. 'Ssa termogenesi, riprisintendu un apportu di deci à vinti gradi Celsius sopra à a timperatura ambiente, favurisce ancu l'attrazzione di l'insetti, simulendu ne u calore sgaghjatu da un animale in putrefazzione. L'odore caratteristica di u fiore pruvene per u più di polisulfuri di dimetile (in particulare u zulfuru di dimetile).

Lucalisazione[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia si sviluppa dapoi u litturale insin'à in e valle di l'internu, sinu à un'altitudine di 700 metri.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

L'arechja di porcu hè prisente in Corsica. Hè endemica di Corsica, di Sardegna, di i Baleare.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Gamisans (1996).

Referenze[mudificà | edità a fonte]

  • Conrad, Marcella, Piante è fiori scuntrate - Plantes et fleurs rencontrées, avà è innanzi, Parcu Naturale di Corsica, 1980
  • Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francese)