Ghjuvan' Petru Lucciardi

À prupositu di Wikipedia

Ghjuvan Petru Lucciardi (1862-1928) hè statu un scrivanu è pueta corsu.

Biugrafia[mudificà | edità a fonte]

Santu Petru di Tenda: u paese nativu di Ghjuvan Petru Lucciardi

Ghjuvan Petru Lucciardi hè natu in Santu Petru di Tenda (Nebbiu) lu 20 di dicembre di lu 1862. A so mamma si chjamava Laura Maria Querci, è u so babbu Carlone Lucciardi. Ghjera una vechja famiglia d’agricultori (vigni è alivetti). Anton Bastianu Lucciardi era u so arcibabbone è ghjera un pueta assai cunnisciutu « Prete Biasgiu ». Ùn era micca un prete ma vulìa diventà prete quand’ellu era ghjovanu, ghjè per quessa ch’era chjamatu cusì. Hè mortu in lu 1860. Quandu Ghjuvan Petru Lucciardi nasce, sente parlà di u so arcibabbone, è li si pare di cunnosce lu. Tene dui fratelli è trè surelle maiò. Ghjuvan Petru Lucciardi hè u terzu figliolu. Hè andatu in Aiacciu à fà a scola nurmale à 16 anni. Face parte di a prima generazione di i maestri di a terza republica. Ghjè unu di i primi à circà cù i mezi di nanzu à insegnà u corsu. Ghjè statu maestru in parechji lochi. S’hè maritatu è hà avutu trè figloli (Carlu, Petru Ghjuvanni è Bastianu). Perde u so figliolu Carlu u 25 di dicembre di u 1907, à l'età di 20 anni, di a malatia di a tisia. À parte di què un scrive ch'è in corsu, era una manera di sprime i so sintimi. Hà scrittu in a rivista “A Tramuntana”. Hà scrittu dinù parechji testi ; unu d'elli “Canti Corsi” pare impurtante chì hà un interessu socio-linguisticu, literariu ma dinù storicu pè a lingua corsa. Ghjuvan Petru Lucciardi hè mortu in Parigi u 5 d'aostu di u 1928.

Opere[mudificà | edità a fonte]

Puesia[mudificà | edità a fonte]

  • Canti Corsi (1921): l'opera hè cumposta da 5 parte: I. Cose viste ; II. Cose diverse ; III. Doli ; IV. Cose andate ; V. A lingua Corsa. Cumprende U Mio Paese, A Lingua Corsa, U Ghjornu di i Morti, A Lumera, A Rocca, Cantu Corsu
  • Sunniendu: publicata in L'Annu corsu (1927)

Teatru[mudificà | edità a fonte]

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Arrighi (2002) p. 118.

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]

I scrivani in lingua corsa

Ghjuvan Ghjacumu Albertini - Tomasu Alfonsi - Ghjuvanni Ambroggi - Lisandru Ambrosi - Dumenicu Andreotti - Guidu Benigni - Marcu Biancarelli - Petru Borghetti - Anghjulu Canarelli - Dumenicu Carlotti - Santu Casanova - Matteu Ceccaldi - Marcu Ceccarelli - Ghjuvan' Maria Comiti - Rinatu Coti - Simonu Dary - Paulu Matteiu Della Foata - Alanu di Meglio - Anton Francescu Filippini - Peppu Flori - Ghjuvan' Ghjiseppu Franchi - Ghjacumu Fusina - Carulu Giovoni - Ghjuvan'Vitu Grimaldi - Guglielmu Guglielmi - Marceddu Jureczek - Petru Santu Leca - Petru Matteu Lucciana - Anton Bastianu Lucciardi - Ghjuvan' Petru Lucciardi - Lisandru Marcellesi - Antone Leonardu Massiani - Ghjuvan' Luigi Moracchini - Roccu Multedo - Lisandru Muzy - Bastianu Nicolai - Ghjannettu Nottini - Saveriu Paoli - Anton' Battista Paoli - Arnestu Papi - Antone Marcu Peretti - Tumasgiu Pasquale Peretti - Ugu Francescu Peretti della Rocca - Lisandru Petrignani - Ghjuvan' Petru Ristori - Francescu Piazzoli - Petru Rocca - Ghjuvan' Teramu Rocchi - Natale Rocchiccioli - Simonu di San Ghjorghju - Ghjacumu Simonpoli - Ghjacumu Thiers - Dumenicu Antone Versini - Ghjacumu Santu Versini - Salvatore Viale - Paulu Zarzelli