Ghjuncu marinu

À prupositu di Wikipedia
U ghjuncu marinu
Juncus maritimus
Classificazione scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordine Juncales
Famiglia Juncaceae
Generu Juncus
Nome binuminale
Juncus maritimus
Linnaeus, 1753

Juncus maritimus hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Juncaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Juncus maritimus hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Juncaceae. Si distingue da i so piccioli ritti, cilindrichi è cavi, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 100 centimi. E so foglie sò lineare, strette è verde, misurendu à l'incirca 10 à 30 centimi di longu. I fiori di Juncus maritimus sò chjuchi, brunicci è ragruppati in infiuriscenze à forma di cima. I frutti sò capsule cuntinendu numerosi granelli.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Juncus maritimus hè una spezia largamente sparta in e rigione custiere d'Europa, d'Africa suprana è d'Asia occidentale. Omu a trova in particulare u longu di e coste di u mare mare Terraniu, di u mare Neru è di l'oceanu Atlanticu. 'Ssa pianta cresce di regula in e zone umite, tale e saline, l'estuarii è e dune custiere.

U ghjuncu marinu hè assai cumunu in u litturale di a Corsica.[1] Si trova à u cantu di u mare o vicinu à i stagni.

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Juncus maritimus hè una pianta adatta à i mezi salini è tullereghja e cundizione di terre salate. Hè capace à resiste à e maree è di l'inundazione periodiche. 'Ssa spezia si riproduce per u più in via vegetativa, grazia à a furmazione di rizomi suttarranii chì producenu di nuvelle buttature. A fiuritura hà locu da ghjunghju à sittembre, è l'impullinazione hè assicurata da u ventu.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Parechji sinonimi di Juncus maritimus sò:

  • Juncus maritimus var. arabicus Asch. & Buchenau
  • Juncus ponticus Steven
  • Juncus maritimus var. rigidus Rouy
  • Juncus arabicus (Asch. & Buchenau) Adamson

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Juncus maritimus hè una pianta relativamente cumuna in a so area di ripartizione. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare per causa di l'urbanisazione è di u sfruttamentu di e zone custiere. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone umite induve 'ssa spezia si trova cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà. Misure di cunsirvazione, tale a criazione di riserve naturale è a sensibilisazione di u publicu à l'impurtanza di 'ssi ecusistemi, sò necessarii per pruteghje Juncus maritimus è l'altre spezie chì ne dipendenu.

Usi[mudificà | edità a fonte]

In artigianatu, u ghjuncu marinu hè statu usatu da sempre per fà e sporte, e fattoghje o e casgiaghje.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]