U Furciolu

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Furciolu)

Furciolu hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suttana.

Furciolu
Statu Francia
Rigioni Corsica
Dipartimentu Corsica suttana
Circundariu Aiacciu
Cantonu Taravu-Ornanu
Codici INSEE 2A117
Codici pustali 20190
Merri Ghjuvanpetru Bozzi
Intercumunalità Pieve Di L'Ornanu
Longitudina 41° 51′ 18″ nordu
Latitudina 9° 00′ 36″ levente
Altitudina 300 m (min : 231m, mass. : 753 m)
Superficia 6,88 chm² ettari
Pupulazioni 81 (2017)
Dinsità 12ab./chm² ab./km²
Chjesa di San Petru di u Panacali

Giugrafia[mudificà | edità a fonte]

Furciolu hè u paesucciu chì si trova in Pumonte, in Corsica. Circundatu trà i paesi di Ziddara, Azilonu, Àmpaza è Livesi. A cummuna face 6,9 chm²

U paese di Furciolu hè situatu à 381 metri d'altitudine, hè luntanu di a mare è à l'umbria.

Furciolu hè una cummuna di U Parcu Naturale Di Corsica

Furciolu hè à circa 40chm d'Aiacciu, inde u Taravu.

Storia[mudificà | edità a fonte]

In Furciolu ci hè e più vechje case di Corsica

Furciolu face parte di e 17 commune chì custituisce, dapoi 1828, u cantone di Santa Maria Sichè, in i tempi chjamatu u cantone d'Urnanu.

Furciolu hè statu fundatu in parruchja à u principiu di u XVIIsimu seculu.

À u medievu, u paese era sotta l'autorità di i Signori Bozzi, a so anzianità hè stabilitu pà Munsignore Giustiniani, vescu di u Nebbiu, in 1531, ancu pà e date sculpiti nantu i lintelli di e vechje case.

L'abitatu s'hè sviluppatu in prima attonzu di e case di e cappizone, è sopratuttu à a longua di a strada.

U paese pussede setti carrughji : - U Poghjiu - Supranu

- U Maternatu

- A Piazzola

- U Marianu

- U Fundu Suttanu

- U Culiciolu (XIXsimu seculu)

A ghjesgia paruchjale attuale, San Petru di Furciolu, hè statu fatta nant'a e base di una cappella antica dedicatu à A Santa Maria, chì a cunstruzione era fatta à u medievu. Hè citatu in u raportu di una visita apustolica assignatu à u Munsignore Mascardi datatu di 1578. A ghjesgia paruchjale era allora San Petru di Panicali, chì oghje ci ne ferma solu qualche ruvine.

À u principiu, a cappella Santa Maria hè un idifiziu mudestu, fattu sulamente d'una parte sanza finestre è campanile. Cumporta un maestru altare affiancata di diu altarella laterale pà San Bartulumeu è San Roccu. Ghjè a u princupiu di u XVIIsimu seculu ch'ella diventa ghjesgia paruchjale San Petru, in effetu l'antica ghjesgia piuvana fù pianu pianu tralasciata.

A cappella piazzata a u rangu di e ghjesgie paruchjale fù rinovata : una cappella laterala pà u Rusariu hè custruttu, dopu pà dà à l'edifiziu una forma di croce latina, una altra cappella dedicata à San Roccu hè alzata mentre u XVIIsimu seculu.

Ma a u XIXsimu seculu, l'edifiziu hè in ariaccia è in 1872 un cantieru di ristorazione hè datu a u maestru di muraglia Paoli Antonu, pagatu pà u Ministeru di e Culte. Stu cantieru sarà compiu in 1878. À a fine di u XIXsimu seculu sarà alzatu un campanile in petra zuccata dutatu di trè campane. In a seconde parte di u XXsimu seculu, a ghjesgia sarà risturata è intratenutu (riffezione di u tettu, pittura, vitrata, scalderia, scambiamentu di mubigliaru, muru scalcinatu) certi abbisugnendu a sottuscrizzione di i parughjani.

A ghjesgia paruchjala San Petru hà u patrimoniu di qualche stanze famose, chì sò sempre adupratu pà i cirimonie religiose : u calice d'oreficeria di bedda fattura, di u mezu di u XIXsimu seculu; duie tavulone d'altare, pitture d'autore scunnisciutu è datati a pocu pressu di XVIIsimu seculu; e tendine di ghjesgia riprisintendu a passione è a risurezzione di u Cristu; dui pianeti arracamati, unu rossu, l'altru neru è datendu di u XIXsimu seculu; a statua di San Roccu, statua di prucessione policruma, datendu di a fine di u XIXsimu seculu, fattu pà "u fattore di e statue" Lavighju Mighele; una pergamu à pridica in legnu datendu forse di a fine di u XIXsimu seculu, è ind'u ci ritruvemu una mudella analoga inde a ghjesgia di Auddè.

Pruverbii[mudificà | edità a fonte]

Eccu uni pochi di pruverbii annantu à Furciolu:

  • Furciolu, forca. (U Paese hà a forma di una forca)

Merri[mudificà | edità a fonte]

Pupulazione[mudificà | edità a fonte]

Pupulazione da 1800 à 1901
1800 1806 1821 1831 1836 1841 1846 1851 1856 1861 1866 1872 1876 1881 1886 1891 1896 1901
276 220 274 237 264 260 269 285 285 387 328 324 317 303 424 395 376 301
Pupulazione da 1906 à 2017
1906 1911 1921 1926 1926 1931 1936 1946 1954 1962 1968 1975 1982 1990 2006 2007 2012 2017
356 363 387 402 305 380 186 134 140 132 106 75 56 69 75 76 66 81

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Rifarenzi[mudificà | edità a fonte]

Liami[mudificà | edità a fonte]

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Bandera di a Corsica E cumune di Pumonti Bandera di a Corsica

Afà - Aiacciu - Alata - Albitreccia - Altaghjè - Ambiegna - Appiettu - Arbiddara - Arburi - Arghjusta è Muricciu - Arru - Auccià - Auddè - Azilonu è Ampaza - Azzana - Balogna - Bastelica - Bastilicaccia - Belvideri è Campumoru - Bilia - Bucugnà - Bunifaziu - Calcatoghju - Campu - Cannelle - Carbini - Carbuccia - Cardu è Turghjà - Carghjaca - Carghjesi - Casaglionu - Casalabriva - Cavru - Ciamannaccia - Coggia - Conca - Coti è Chjavari - Cristinacce - Cugnocolu è Muntichji - Currà - Cuttuli è Curtichjatu - Cuzzà - Eccica è Suaredda - Evisa - Figari - Foce - Fuzzà - Frassetu - Furciolu - Ghjunchetu - Granaccia - Grossa - Grussetu è a Prugna - Guagnu - Guargualè - Laretu di Taddà - Lecci - Letia - Livesi - Livia - Lopigna - Macà è Croci - Marignana - Mela - Munacia d'Auddè - Murzu - Ocana - Ortu - Osani - Otta - Palleca - Partinellu - Pastricciola - Peri - Piana - Pianottuli è Caldareddu - Pila è Canali - Pitretu è Bicchisgià - Pitrusedda - Poghjolu - Portivechju - Prupià - Quasquara - Quenza - Rennu - Rezza - Rosazia - U Salge - Sampolu - San Gavinu di Càrbini - Sant' Andrea d'Urcinu - Santa Lucia di Tallà - Santa Maria è Figaniedda - Santa Maria è Sichè - Sari di Portivechju - Sari d'Urcinu - A Sarra di Farru - A Sarra di Scupamè - Sarrula è Carcupinu - Sartè - Serriera - Soccia - Sotta - Suddacarò - Surbuddà - Tassu - Tavacu - Tavera - Todda - Ulmetu - Ulmiccia - Urbalaconu - Valli di Mezana - Veru - Vicu - Vighjaneddu - Villanova - Vuttera - Zevacu - Zicavu - Zigliara - Zirubia - Zonza - Zozza