Flora di Sardegna

From Wikipedia
Jump to: Navigazione, Ricerca
Paisaghju di a machja da u Casteddu di Medusa à Samugheu, in u centru di a Sardegna
I rilievi sottumarini di u Bacinu Mediterraniu suggeriscini ciò ch'edda divia essa l'orografia in u Messinianu (Miocenu finali) quandu l'assiccamentu di u mari produssi ponti di terra chì hani riuniti parechji tarritorii chì erani oramai siparati.

A Flora di Sardegna hè dirivata da un sustratu cumunu mediterraniu, ma hè carattarizata da mori spicificità ed endemisimu. Quissa hè duvuta à un adattamentu cuntinuu d'issa flora à certi cundizioni climatichi particulari, à l'insularità è à a storia giulogica di l'isula.
Di fatti, a flora attuali hè carattarizata da spezii chì in u Cenuzoicu, 60 milioni d'anni fà, si sò diffusi, custituendu furesti primigenii di tassi, lecci è caracuti, spezii mesufili adattati à u clima caldu-umitu dipendenti da u pianu equaturiali passendu pa u Sudu di l'Auropa. Circa 25-28 milioni d'anni fà, a Sardegna appartinia à a placca corsu-sarda-calabra chì, staccata si da a placca auropea à pocu pressu à u liveddu di a Pruvenza attuali, subì tandu una rutazioni di 90 gradi, migrendu 400 km più à u sudu in u Mari Mediterraniu. In u Miucenu, prima ch'è issu prucessu si fussi cumplittatu, a Sardegna divia essa cuparta à furesti impunenti, com'è ducumintatu da i resti fossili di furesta pitrificata ussirvati vicinu à u lavu Omodeu è a Perfugas. Dopu l'isulamentu fù intarrottu brevimenti da finomini liati à a chjusura di u strettu di Gibilterra (5,6 milioni d'anni fà) è à i glaciazioni (l'ultimu massimu glaciali intarvensi circa 15.000 anni fà) favurendu u sviluppu di evuluzioni autottoni di spezii ed interi biucinosi. Par via di cunsiquenza, a Sardegna hè oghji carattarizata da endemisimi tipicamenti sardi, altri essendu cundivisi incù a vicina Corsica, o ancu incù Corsica è Baleari, altri ancora tipichi di areali più ristretti di u bacinu di u Mari Mediterraniu soprattuttu uccidintali.

Cuntenutu

[mudificà] Lista di i spezii botanichi urdinati par Famiglia

[mudificà] Acanthaceae

[mudificà] Aceraceae

[mudificà] Aizoaceae

[mudificà] Amaranthaceae

Spezii naturalizati:

[mudificà] Anacardiaceae

[mudificà] Aquifoliaceae

[mudificà] Berberidaceae

[mudificà] Boraginaceae

[mudificà] Capparaceae

[mudificà] Caryophyllaceae

[mudificà] Cistaceae

[mudificà] Compositae

[mudificà] Cruciferae

Isola Piana a Primavera.jpg

[mudificà] Ericaceae

[mudificà] Fagaceae

[mudificà] Lauraceae

[mudificà] Leguminosae

A. terracianoi (a destra) e C. horrida (a sinistra)

[mudificà] Myrtaceae

[mudificà] Orchidaceae

[mudificà] Oxalidaceae

[mudificà] Papaveraceae

[mudificà] Paeoniaceae

[mudificà] Ranunculaceae

[mudificà] Rosaceae

[mudificà] Tamaricaceae

[mudificà] Archivi fotografichi


WikiLettera

'Ssu articulu hè in custruzzioni. Pudeti cuntribuiscia à a so redazzioni.

Personal tools

Variants
Actions
Navigazione
cumunità
Stuvigli
In altre lingue