Erba strega

À prupositu di Wikipedia
L'erba strega
Stachys glutinosa
Classificazione scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordine Lamiales
Famiglia Lamiaceae
Generu Stachys
Nome binuminale
Stachys glutinosa
Aiton, 1753
A pecita

L' erba strega (o arba strega) (Stachys glutinosa) hè una pianta chì face partita di a famiglia di i Lamiaceae.

Discrizzione[mudificà | edità a fonte]

L'erba strega hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Lamiaceae. Si caratterizeghja da i so piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. E casce sò opposte, ovale è appena dintate annantu à i bordi. I fiori, di culore rusulinu à purpureu, sò ragruppati in spighe dense in cima à i piccioli. 'Ssa pianta sgaghja un odore aggradevule quandu omu a ciccia.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

L'erba strega hè urighjinaria d'Europa, ind'ella hè largamente sparta. Omu a trova par u più in e rigione timperate è muntose, in particulare in i pratulini umiti, l'arici di fureste è e zone umite. Pò ancu esse cultivata cum'è pianta ornamintale in i giardini.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

L'erba strega hè cumuna in Corsica.[1] Hè endemica da a Corsica è di a Sardegna.

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

L'erba strega hè una pianta vivace chì si sparghje per u più da i so granelli. A fiuritura hà locu da ghjunghju à sittembre, attirendu numerosi insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I frutti sò picculecapsule cuntinendu parechji granelli. 'Ssa pianta hà a particularità d'esse appena piciosa, da induve u so nomu specificu latinu glutinosa.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Stachys glutinosa hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Betonica glutinosa, Betonica major è Stachys major. 'Ssi nomi sò stati imprudati in u passatu par disignà 'ssa pianta, ma sò avà cunsiderati com'è obsuleti.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Stachys glutinosa ùn hè micca cunsiderata com'è una spezia minacciata. Hè abbastanza cumuna in a so aria di ripartizione naturale è ùn face micca l'ugettu di misure particulare di cunsirvazione. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale per via di l'urbanisazione è di l'agricultura intinsiva pò custituisce una minaccia per a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone umite è i pratulini induve 'ssa pianta si sviloppa cù u fine di garantisce a so perennità.

Lessicu[mudificà | edità a fonte]

L'erba strega hè ancu chjamata l'erba puzzinosa o u nizzu.

Citazione[mudificà | edità a fonte]

Accade chì l'erba strega fussi citata in a cultura corsa. Per esempiu in I buciuleddi d'Anghjulu Canarelli :

- O Margari fighjolacci !.. pa essaci buliati ci presinu à pitrati !.. i nosci carnali stessi ... quiddi di l’Arbi Puzzinosi ... l’Arbi Streghi ... si dicivani più puliti ... è chi bianchi com’e iddi ùn ci n’era !

Referenze[mudificà | edità a fonte]

Ligami[mudificà | edità a fonte]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]