Codirossu

À prupositu di Wikipedia
U codirossu
Phoenicurus ochruros
Classificazioni scentifica
Regnu Animalia
Divisioni Chordata
Classa Aves
Ordini Passeriformes
Famiglia Muscicapidae
Genaru Phoenicurus
Nomu binuminali
Phoenicurus ochruros
Linnaeus, 1753

U codirossu (Phoenicurus ochruros (S.G.Gmelin, 1774)) hè un picculu aceddu chì apparteni à a famiglia di i Muscicapidi.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A diminsioni hè quidda d'un passaru. U culori di u masciu hè grisgiu annantu à u spinu, neru annantu à a vola, annantu à i buceddi è annantu à u pettu. A coda hè rossu arancina è prisenta una tacca alari bianca. A femina hà culori più smurzati chì tendini à u verdi aliva, ma teni a coda rossa.

Ripruduzioni[mudificà | edità a fonte]

Una femina di codirossu curendu i piulacona
Phoenicurus ochruros

Hè un animali monogamu. U nidu hè custruitu in i cavità trà i chjappona è in l'abitazioni umani. A femina dipusiteghja da 4 à 6 ova bianchi. L'incubazioni dura circa 13 ghjorna. Hè a femina chì cova. I dui parenti nutriscini i piulacona in u nidu. U bulu avveni trà i 30 è i 35 ghjorna dopu à a nascita.

Alimentazioni[mudificà | edità a fonte]

U codirossu si nutrisci in i prata è in i lochi abitati. U so rigimu alimintari hè cumpostu soprattuttu d'invirtibrati. Duranti u vaghjimu è l'inguernu manghja ancu baga è picculi frutti. In i zoni custieri, induv'eddu friquenta i spiaghji, si nutrisci ancu di picculi crustacei. Essendu puri misfidenti versu l'omu pò accittà u cibu chì l'hè uffertu.

Distribuzioni[mudificà | edità a fonte]

U nidu incu l'ova

U codirossu nidificheghja in l'Auropa sana. I pupulazioni di l'Auropa centru-sittintriunali sò migratrici. Ùn hè micca prisenti in gran'parti di l'arcipelagu Britannicu è in Scandinavia. In Italia vivi in i zoni muntosi è si sposta in pianura duranti l'inguernu.

U so ambienti naturali hè in l'ariali rucciosi di muntagna (ma si trova ancu à altitudini più bassi). A spezia s'hè adattata dinò à l'ambienti urbanu è si pò veda faciuli in i zoni incù menu trafficu di i cità com'è picculi paesi, centri suburbani, zoni industriali, è cetara.

Noti[mudificà | edità a fonte]


Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

  • Thibault, Jean-Claude, Aceddi di Corsica, 1983, PRNC (in francesu)

Liami[mudificà | edità a fonte]

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.