Cattidrale Santa Maria Assunta

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Cattedrala di Santa Maria Assunta)
A cattidrale Santa Maria Assunta

A cattidrale di Santa Maria Assunta, ancu chjamata chjesa di a Canonica, hè un'anziana cattidrale cattolica di Corsica. [1] Hè situata annantu à a cumuna di Lucciana. Serìa stata archittetata versu a fine di u seculu XI o principiu di di u seculu XII.[2]

Storia[mudificà | edità a fonte]

In l'antichità, Mariana hè stata una culonia rumana impurtante, fundata in u 93 a.C. da Marius. U cristianesimu ci si cullucò prestu - ci si trova unu cumplessu paleucristianu di a fine di u seculu IV - è a diocese di Mariana fù fundata mentre u seculu V. Quessa ne face unu di e prime di Corsica.

A diocese fece parte dopu di l'arcivescuvatu di Pisa in u 1092, cum'è tutti i viscuvati di Corsica. A cattidrale Santa Maria Assunta fù fundata annantu à u situ dettu di "A Canonica" à u seculu XI. Fù cunsacrata in u 1119 da l'arcivescu di Pisa.

A diocese hè culligata à l'arcidiocese di Genuva in u 1130, incù i viscuvati d'Accia è di u Nebbiu. Da u 1269 à u 1570, u vescu di Mariana ci si cullucò. A sedia viscuvale fù trasfirita à a Chjesa San Martinu di Viscuvatu in u 1440.

Dittagliu

In u 1563, u papa Piu IV riunisce e diocese di Mariana è d'Accia, eppo i cancella cumplittamente in u 1570 à u prufittu di a diocese di Bastia. À u mumentu di u concurdatu di u 1801, tutti i viscuvati di Corsica fubbenu riuniti in a diocese d'Aiacciu.

A chjesa fù classificata cum'è munimentu storicu da Prosper Mérimée, vultendu di u so viaghju in Corsica, in u 1886[3]. 'Stu edificiu hà molte cose in cumunu, oltre ch'è incù a ghjesa di San Parteu (in Lucciana), incù un'gruppu di ghjese di a Lucchesia, cum'è per esempiu San Petru di Valdottavu, Santa Maria Assunta, a Piazza di Brancoli è dui ghjese di l'Anglona in Sardegna suprana, San Nicola di Silanos di Sedini (ante 1122) è San Giovanni di Villalba (o Billalba).

Architittura[mudificà | edità a fonte]

L'intrata maestra
A navata di a cattidrale

Cattidrale d'architittura rumànica di u seculu XII, hè armuniosa, assai bè cunsirvata è rinnuvata. Hè unu di i più belli munimenti medievali di Corsica. Hè architettata sient'è un pianu rettangulare di basilica (18,40 x 34,70 metri), incù trè navate. A cattidrale hè fatta di scistu cipullinu, chì si suppone, pruvene da u Capicorsu.[4] Ci sò quattru entrate.

Indrentu à a basilica, si pò vede una Santa Divota offerta da u principe Rainier III di Monacu in u 2003, è un grande Cristu in bronzu di Marie-Claude Sei Dominici, pittore è scultore cuntempuranea originaria di Lucciana.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.
  2. Camuffo (2016).
  3. Prosperu Mérimée, Note d'un viaghju in Corsica.
  4. Camuffo (2016).

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

Ligami[mudificà | edità a fonte]

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]