Capraia Isula

From Wikipedia
Jump to: Navigazione, Ricerca
UniversalEditButton.png

L'ortografia è a grammatica di 'ssu articulu devenu esse verificate. Ci pudete cuntribuisce.

Capraia Isula

Panurama di  Capraia

Nome ufficiale: Capraia Isola
Blasone
Statu: Flag of Italy.svg Italia
Regione: Blank.gifCoat of arms of Tuscany.svgBlank.gif Toscana
Pruvincia: Livornu
Cuurdinate: 43° 3' 0" N - 9° 51' 0" E
Altitudine: 52 m
Superificia: 19 km²
Pupulazione: 385 ab.
Densità: 20 ab./km²
Merre: Maurizio Della Rosa
Codice pustale: 57032
Codice ISTAT: 049005
Indicativu tel.: 0586
Nome di l'abitanti: Capraiesi
Santu patrone: San Nicola
Festa patrunale: u 6 di dicembre
Situ ufficiale
Capraia Isula
Pusizione di Capraia Isula  in Italia

Capraia Isula hè una cumuna di 385 abitanti di a pruvincia di Livornu, situata annant'à l'isula umonima. Si trova à 64 km da Livornu, 53 da Piumbinu, 37 km da Gorgona è 31 km da a Corsica.

L'archipelagu Tuscanu

Cuntenutu

Giugrafia [mudificà]

L'isula di Capraia hè situata in u Canali di Corsica (bracciu di mari à u cunfini trà u Mari licuru è u Mari Tirrenu), è hè un'isula d'urighjina vulcanica, a terza par grandura di l'Archipelagu Tuscanu dopu à l'Elba è l'isula di u Gigliu. Hè infatti longa circa 8 km (da punta Teglia à nordu è punta di u Zenòbito à sudu) è larga 4, par una suparficia di 19,26 km2. U pirimetru hè di circa 30 km. Hè l'isula di l'archipelagu più luntana da a tarra ferma taliana truvendu si più vicina à a costa urientali di a Corsica ch'è à l costa tuscana, rispettu à a quali si trova à punenti di u Golfu di Baratti (Piumbinu). Hè un'isula d'urighjna vulcanica, cù u conu d'aruzioni ancora oghji beddu visibili par mità in a tipica cala Rossa, sicuramenti una di i cali più particulari di l'archipelagu.

Prisenta costi alti è rucciosi cù assenza di piaghji è un lachittu in l'area più interna muntagnosa, dundi ci sò cimi di più di 400 metri d'altura. La cima più alta hè lu monti Casteddu, altu 447 metri chì à punenti si lampa in mari à pricipiziu è a livanti fala più dulcezza cù picculi vaddi (vadi), la più impurtanti di quisti hè lu vadu di Portu, longu circa 3 km è chì sfucia à Capraia Portu.

Da un puntu di vista geulogicu la cumpusizioni di l'isula hè supratuttu carattirizzata da culati di andesite, assuciati à tufu è breccia, mentri à la punta di lu Zenòbito si truvanu rocchi basaltichi. In l'astremu sudu di l'isula sò visibili li resti di un anticu volcanu micca più attivu, sciuppatu in epica rimota, chì ha lacatu traccia in li fianchi rucciosi à forma di troncu di conu, cù culori variabili tra lu russu è lu nieddu dirivati da la lava chì s'è ammuchjata in li scudderi (la Cala Rossa).

La costa hè rucciosa è suventi micca raghjunghjbili via tarra par la mancanza di stradi; vi sò grotti è insinaturi criati dal'arusioni di l'acqua.

Oghji faci parti di lu Parcu Naziunali di l'Archipelagu Tuscanu. La vighjitazioni hè ricchissima è prisenta calchì spezia andemica rarissima. Tra quisti spiccani li tre spezii di l'isulottu di la Peraiola, distanti solu pochi metri da l'isula principali, ma sufficienti par isulà quisti spezii chì si sò avoluti in manera diffarenti rispettu a quiddi di l'isula vicina: una ghjinestra senza spini (annant'à l'isulottu ùn pasculavanu micca li capri), una lumaca senza gusciu è una bicertula. In lu punenti di l'isula, annant'à li ripi in pinnenti, cresci ancu lu fussili viventi di la palma nana, risalenti à quandu tutta l'Auropa era cuperta da spezii oghji prisenti solu monda più à sudu. Da signalà, pà cumpia, lu Stagnone della Capraia, piccula zona umida chì si stendi in la parti alta di l'isula.

Storia è attualità [mudificà]

Anticamenti chjamata Aegylon, (Αηγυλον) da i grechi è Capraria da i rumani, u nomu dirivaria da a prisenza di capri salvatichi in l'isula, ma sicondu un'antra tiuria u tuponimu dirivaria da un tema maditarraneu *karpa cù u significatu di "rocca". In u IVu seculu vi fù un asilu par cenobiti.

In u 1055 fù cunquistata da i pirati Sarracini, dapò fù duminata da i Pisani è passò difinitivamenti sutt'à l'orbita di Ghjenuva dopu à a battaglia di a Meloria è in u 1507 fù custruita da i ghjenuvesi a furtezza di Santu Ghjorghju è i torri par cuntrastà a pirateria. Liata amministrativamenti à a Corsica, in u 1767 fù accupata da i suldati di Pasquale Paoli. Fù lacata à a Ripublica di Ghjenuva puri dapoi chì l'isula maiori fù data in affidamentu à a Francia in u 1768 cù u Trattatu di Versailles. Dopu à l'annissioni di l'exi Ripublica di Ghjenuva à u Regnu di Sardigna (1720-1861) cù u Cungressu di Vienna di u 1814 è a pruclamazioni di lu Regnu d'Italia. Dopu à a sicunda guerra mundiali ci hè stata par parichji anni una galera.

Acunumia [mudificà]

Oghji Capraia hà un'acunumia turistica, supratuttu d'istatina, cù un ochji particularmenti attentu à a natura vista malgradu a so scarsa capacità alberghera.

Capraia Isula [mudificà]

U paesi di Capraia Isula si trova à 52 metri d'altura è dundi si pò alzà à u Casteddu Santu Ghjorghju, à 91 m. d'altura, adificatu da i ghjenuvesi annant'à i resti d'un forti pisanu.

Lochi d'intaressu [mudificà]

  • Ghjesgia di Santu Nicola
  • Ghjesgia di Sant'Antoni
  • Pievi di Santa Maria Assunta
  • Ghjesgia di Santu Stefanu

Strutturi difinsivi [mudificà]

  • Forti di Santu Ghjorghju
  • Torri di lu Portu
  • Turretta di lu Bagnu
  • Torri di la Regina
  • Torri di lu Zenobito

Lingua [mudificà]

Un aspettu d'intaressu di a cultura isulana hè a lingua parlata finu à pochi dicennii fà: sumiddenti à a lingua corsa più chì à u tuscanu, hà subitu pà seculi l'influenza di a lingua licura arricchiscendu si di una quantità di prestiti lissicali è di cumpunenti morfulogichi è sintattichi. U dialettu capraiesu murì in u XXu seculu dopu à a sustituzioni di a pupulazioni di l'isula cù immigrati, familiari di i impiicati di a galera.

Asempiu di dialettu capraiesu:

I passatempi

Capraiese

I passatempi

Sigghi natu à Capraia è g'agghi passatu li mégghiu anni di la me ghiuvinézza. Ricordu quandu èrami zitèlli chi le nosse ma' ci mandèvani da ssòli à fa u bagnu. Allóra la piagghia ère piena di réna, senza scógghi né rocce è ci stève in mare dill'òre finu à quandu paunazzi da u freddu po' ci andèvami à rivòrtule in quella réna bullènte da u sole. Po' l'urtimu ciuttu pe' levacci la réna attaccata à la pella è riturnèvamì in casa chi u sole ère ghià calatu, à l'ora di cena. Quandu fève bugghiu à no'zitèlli ci mandèvani à fa' granchi, cu la lusa, chi ci vulèvani pe' annésche l'ami pe' pèsche. Ne ricugghièvami à mandilate piene po' in casa li mettivami ind'e un sacchéttu chiòsu in cusina. Una matìna chi c'èrami orzati chi ère sempre bugghiu, quandu simmi andati à pigghie u sacchéttu ère vòtu è li granchi ghirèvani pe' ttutte le càmmare è c'è vulutu più di mezz'ora à ricugghiàli tutti.


Corsu

I passatempi

Sò natu in Corsica è v'aghju passatu i megli anni di a me ghjuventù. Ricordu quand'èramu zitelli chì e nostre mamme ci mandavanu soli a fà u bagnu. Tandu a piaghja era piena di rena, senza scogli né cotule e ci ne stàvamu in mare per ore fin'à quandu, viola per u freddu, dopu ci n'andavamu a vultulàcci in quella rena bullente da u sole. Po' l'ultima capiciuttata per levacci a rena attaccata à a pelle è vultavamu in casa chì u sole era di ghjà calatu, à l'ora di a cena. Quandu facìa bughju à noi zitèlli ci mandàvanu à fà granchi, cù u lume, chì ci vulìa per innescà l'ami per a pesca. N'arricuglìamu à mandilate piene po' in casa i punìamu ind'à un sacchéttu chjosu in cucina. Una mane chì c'èramu arritti ch'èra sempre bughju, quandu simu andati à piglià u sacchettu ellu èra biotu è i granchi giravanu per tutte e camere è c'hè vulsuta più di mezz'ora à ricoglilli tutti.


Altri immaghjni [mudificà]

liami [mudificà]