Campanula rapunculus

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Campanella rapunculus)
A campanella
Campanula rapunculus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Asterales
Famiglia Campanulaceae
Generu Campanula
Nome binuminale
Campanula rapunculus
August Grisebach, 1843

A campanella (Campanula rapunculus) hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Campanulaceae.

Etimologia[mudificà | edità a fonte]

U nome di u generu (campanula) deriveghja da a forma di campana di u fiore. In particulare, a parola deriveghja da u latinu è significheghja : piccula campana. A documentazione mostra ch'è u prima à imprudà u nome butanicu "Campanula" hè statu u naturalistu belgicu Rembert Dodoens, chì hà vissutu trà u 1517 è u 1585. 'Ssu nome, eppuru, era dighjà imprudatu dapoi un certu tempu, ancu s'ellu hè statu mudificatu, in numerose lingue europee. Difatti, in u francese arcaicu, 'sse piante eranu chjamate "Campanelles" (à i ghjorni d'oghje, sò chjamate " Campanules " o " Campanelle "), quandu invece in alemanu, sò chjamate "Glockenblumen", è in inglese, "Bell-flower" o "Blue-bell". In talianu, omu e chjama "Campanelle". Tutte 'sse forme deriveghjanu evidintamente da a lingua latina. U nome di a spezia (rapunculus) significheghja "picculu navone" (diminutivu di "rapum") è face riferimentu à e radiche ingunfiate di a pianta. U binomiu scentificu di a pianta di 'ss'intrata hè statu prupostu da Carl von Linné (1707 - 1778) biolugu è scrittore svedese, cunsideratu cum'è u babbu di a classifica scentifica muderna di l'organismi vivi, in a publicazione Species Plantarum di 1753.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A campanella hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Campanulaceae. Si distingue da i so piccioli ritti, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 80 centimi. E casce di 'ssa pianta sò ovale è dentate, disposte di manera opposta longu à u picciolu. I fiori di Campanula rapunculus sò di un turchinu o viulettu dillicatu, à forma di campana, è sò ragruppati in gaspe terminale.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

A campanella hè originaria d'Europa, induv'ella hè sparta in numerosi paesi, in particulare in Francia, in Alimagna, in Italia è in Spagna. Omu a trova ancu in certe rigione d'Asia occidentale. 'Ssa pianta priferisce e terre umiti è e pratuline assuliate, ma pò ancu cresce in i boschi chjari è e zone pitricose.

Campanula rapunculus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

A campanella hè una pianta vivace chì si riproduce per u più da i so granelli. A fiuritura hà locu da maghju à lugliu, attirendu numerosi insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I granelli sò dopu spergugliati da u ventu o traspurtati da l'animali. Campanula rapunculus hè ancu capace à diffonde si per via di e so radiche, furmendu cusì culonie dense.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Campanula rapunculus hè stata discritta per a prima volta da u botanistu svedese Carl von Linné in u 1753. Appartene à u generu Campanula, chì ragruppa numerose spezie di piante à fiori. Parechji sinonimi di Campanella rapunculus sò:

  • Rapunculus verus Fourr.
  • Campanula calycina Boeber ex Schult.
  • Campanula coarctata Gilib.
  • Campanula elatior Link & Hoffmanns.
  • Campanula rapunculus var. micrantha
  • Campanula rapunculus losae
  • Campanula rapunculus var. bracteosa
  • Campanula rapunculus var. strigulosa
  • Campanula verruculosa Hoffmanns. & Link
  • Campanula rapunculus var. hirsuta
  • Campanula rapunculus var. reclinata
  • Campanula rapunculus var. verruculosa

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

A campanella hè una pianta relativamente cumuna è ùn hè micca cunsiderata cum'è essendu in priculu d'estinzione. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare per causa di l'urbanisazione criscente, pò custituisce una minaccia per a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunque impurtante di prisirvà e pratuline è e zone naturale induve a campanella cresce, cù u fine di garantisce a so cunsirvazione è di mantene a biodiversità.

Lissicolugia[mudificà | edità a fonte]

A campanella hè ancu chjamata u fiori di campanedda, com'è l'altre spezie di u generu campanula. 'Ssu nome vene da u fattu chì u so fiore hà a forma d'una piccula campana.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]