Boziu (pieve)

À prupositu di Wikipedia
Lucalizazione di a pieve di Boziu
U Monte Pianu Maiò

U Boziu hè u nome di una pieve di Corsica à u Medievu. Facia parte di a diòcesi d'Aleria.

Geugrafia[mudificà | edità a fonte]

U territoriu di l'antica pieve di Boziu currisponde oghje à i paesi di :

U Mercòriu currisponde à e cumune di Santa Lucia è U Castellà. Duvia esse una pieve differente di u Boziu à l'altu medievu segondu à Geneviève Moracchini-Mazel[1]. Nant'à l'antica strada trà Sermanu è U Castellà si trova u locu chjamatu U Collu à Boziu, ciò chì face pensà ch'ella era a cunfine trà e duie pieve.

Storia[mudificà | edità a fonte]

Pieve povera, u Boziu hà vistu e duie rivuluzioni maiò parte da ind'è ella. In 1358 Sambucucciu d'Alandu piglia u capu di a rivolta contr'à i signori. In u 1729, una rivolta parte da Bustanicu contr'à a racolta di l'impositu genuvese dettu "di i dui seini". I genuvesi sò messi fora da u paese, u campanile batte a ciccona è pocu à pocu d'altri paesi sò tocchi da a rivolta, chì sbuccerà nant'à a guerra d'indipendenza di a Corsica.

Chjesa pievana[mudificà | edità a fonte]

A chjesa pievana hè stata cumplettamente distrutta. Ùn ferma guasi più nunda. Si ponu vede qualchì petra. Si truvava à u locu chjamatu U Collu di A Pieve, in Sermanu. Purtava i nomi di San Ghjuvanni è San Chirgu. Si trova à 15 minuti di marchja di u paese. Geneviève Moracchini-Mazel sta chjesa à i seculi IX o X.

U locu chjamatu "U Collu di a Pieve", situ di l'antica pieve di Boziu induve fermanu tracce di l'antica chjesa
U locu chjamatu "U Collu di a Pieve"


In u 1589, a descrizzione fatta da Munsignore Mascardi ci dice chì sta chjesa ci hè sempre. Si ponu vede i muri, ma hè abbandunata è hè in traccia di falassine.

Oghje si pò vede à qualchì metru di l'antica chjesa un picculu oratoriu recente (fattu à u seculu XX da Lesiu Giacobbi) chì rammenta a presenza di a chjesa pievana.

L'oratoriu San Ghjuvanni è San Chirgu (fattu à u seculu XX) rammenta a presenza di l'antica pieve, à qualchì metru di stu locu

Geneviève Moracchini-Mazel spiega chì e petre di l'antica chjesa pievana sò state riutilizate per custruisce una chjesa nova, quella di A Nunziata chì si trova in paese di Sermanu. Si pò vede nant'à sta chjesa un soprusciu chì rapresenta dui animali, forse cervi, chì beienu in un calice. Scrive : C'est un linteau dont le pourtour est souligné par une sorte de bordure irrégulière exécutée maladroitement. Les motifs sont déjà peu identifiables par eux-mêmes et, de surcroît, des traces de crépissage empêchent d'en saisir tous les détails. A gauche, deux quadrupèdes au museau fin et aux pattes graciles sont affrontés de part et d'autre d'un calice (?) où ils s'abreuvent. Bien que l'on ne voit pas de ramures et de bois sur leurs têtes, il s'agit vraisemblablement de cervidés. C'est là le vieux thème des cerfs s'abreuvant à la source de la Vie, thème qui remonte aux âges paléochrétiens. A droite, un animal nous paraît quasi impossible à décrire ; il semble avoir un bec de canard (?), une queue d'écureuil (?) et se détourner de la scène précédemment citée.

Soprusciu chì si trova in a chjesa A Nunziata di Sermanu

Cultura[mudificà | edità a fonte]

U Boziu hè a pieve induve a tradizione di u cantu è di a paghjella si sò mantenuti di manera assai forte. U paese di Sermanu hè statu u locu simbòlicu di u riacquistu, quandu in l'anni 70 i futuri cantadori di u gruppu Canta u Populu Corsu anu racoltu parechji canti tradiziunali, arresgistrati dipoi.

A Cappelluccia Santi Niculaiu situata sott'à u paese, tene a particularità d'avè bellissime pitture à l'affrescu di u XVu seculu.

Citazione[mudificà | edità a fonte]

Accade chì u Boziu fussi citatu in a litteratura è a cultura corsa. Per esempiu:

  • in a paghjella:
Da Sant' Andria di Boziu
Collanu e belle mule.
Grasse tonde tutte in oziu
Facenu trimà e nule.
Pè fà le piantà ci vole
Cavezza cù forte fune. (Pampasgiolu, Santa di u Niolu)

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

Ligami[mudificà | edità a fonte]

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Geneviève Moracchini-Mazel in Les Églises Romanes de Corse, Klincksieck, CNRS, 1967


E Pieve di Corsica

A Costa Aiacciu Aleria Algaiola (pieve) Alisgiani Ampugnani Aregnu Avretu Boziu Brandu Bunifaziu Caccia Calvi Campulori Canale Canari Carbini Casaccuni Casinca Castellu Cavru Celavu Cinarca Cruzinu Cursa Custera Cuvasina Falasorma Ghjunsani Ghjuvellina Istria Lota Luri Marana Mizana Moriani Niolu Nonza Oletta Olmia Orezza Ortu Ostriconi Patrimoniu Pinu Portivechju Rogna Rosulu Rustinu Sant'Andria Santu Petru San Quilicu Sartè Scupamena Serra Seve Infora Seve Ingrentu Sia Sorru Inghjò Sorru Insù Talavu Talcini Tallà Tavagna Tuani Urnanu Valincu (pieve) Vallerustie Vechju (pieve) Venacu Verde Vighjanu