Alà dei Sardi

À prupositu di Wikipedia
Alà
Nome ufficiale: Alà dei Sardi
Blasone
Statu: Italia
Regione: Sardegna
Pruvincia: Sassari
Cuurdinate: 40° 39' 0" N - 9° 20' 0" E
Altitudine: 700 m
Superificia: 188,6 km²
Pupulazione: 1.940 ab.
Densità: 10 ab./km²
Merre: Francesco Pitzalis
Codice pustale: 07020
Codice ISTAT: 104003
Indicativu tel.: 079
Nome di l'abitanti: Alaesi
Santu patrone: Sant'Agustinu
Festa patrunale: u 29 d'aostu
Situ ufficiale
Alà
Pusizione di Alà in Italia

Alà dei Sardi (saldu: Alà o Elà) hè una cumuna di a pruvincia di Sassari. Hà 2000 abitanti, ed hè situata in a righjoni storica di u Montacutu. A so lingua hè u locudoresu sittintriunali, una varietà di sardu un pocu influinzata da u lessicu corsu di a Gaddura. L'ecunumia si basa principalmenti annantu à l'agricultura è annantu à u pasturiu (pecuri è vacchi). Ogni annu - in u prima branu - in Alà dei Sardi si curri u Trufeu internaziunali di Cursa Campestra "ALASPORT", è ci participighjani i più impurtanti curridori di u mezufondu mundiali (primatisti mundiali, campioni mundiali è olimpichi). U trufeu hè unu di i più impurtanti d'Auropa pà i participanti. U quattru uttrovi ci hè in Alà a festa di Santu Franciscu, è ci hè da magnà è da bia pà più di deci milla piligrini chì venini da a Sardigna sana.

L'orighjini[mudificà | edità a fonte]

I primi abitanti di Alà dei Sardi sò stati Balares è Ilienses, dui populazioni trà i più feroci di i tempi antichi. Sò risciuti à tena à bada l'antichi Romani, chì erani i patroni di u mundu à quiddi tempi. Si dici chì Alà era u capilocu di i Balares, parchì Alà si dici ancu Balà in lingua sarda, è dunqua pò vulè dì "cità di i Balares". Oghji in u territoriu d'Alà ci sò una vintina di siti archiulogichi di u periodu nuragicu, è calchì naracu sempri bè cunsirvatu. Dapoi, ancu a zona hè stata rumanizata, ma ci sò dinò tanti tuponimi di lingua nuragica, è quistu faci pinsà chì a rumanizazioni hè stata tardiva è pocu efficaci. In u Medievu, Alà dei Sardi hà fattu parti di u Ghjudicatu di Torres, è dapoi à a paci d'Aragona hè passatu à a Cuntrada di Olevà, in l'Incuntrada di Monti Acutu, chì facia parti di i pussidimenti di i Duchi di Gandia, nobili spagnoli.

Oghji[mudificà | edità a fonte]

Oghji u paesi hè in a pruvincia di Tarranoa-Timpiu, è hà una economia tradiziunali. Ma da pocu tempu s'hè svilupata l'arti di travaddà u suaru, chì pa qualità hè u meddu di a Sardigna. È ancu l'arti di travaddà i petri di i monti, chì sò richiesti in a Costa Smiralda (Tarranoa, Alzachena) pa rivestì i casi è i tanchi di i turisti. I maestri di muru d'Alà dei Sardi sò i più famosi pa i rivestimenti in petra, in tutta a Gaddura.

Liami[mudificà | edità a fonte]


I cumuni di a pruvincia di Tarranoa è Tempiu

A Madalena - Agghju - Alà dei Sardi - Alzachena - Badesi - Bilchidda - Buddusò - Budoni - Bultigghjata - Caragnani - Figari - Locusantu - Loiri è Poltu Santu Paolu - Lu Palau - Lungoni - Lurisi - Monti - Oscari - Patru - Sant'Antoni - Santu Franciscu d'Aglientu - Santu Tiadoru - Tarranoa - Telti - Tempiu - Trinitai è Vignola