Agnosticisimu

À prupositu di Wikipedia

L'Agnosticisimu (chì vene da u grecu ἀγνωστικισμός, chì anch'ellu vene da ἀγνoεῖν, a-gnoèin, chì significheghja litteralmente ùn cunnosce micca) hè 'sta forma di pensamentu chì ùn dà u ghjudiziu nantu à qualchì prublemu perchè ricunnosce chì ùn si hà micca una cunnuscenza sufficiente per pudè dà una risposta, o chì hè umanamente impussibule à fà. Sta pusizione hè à l'ispessu pigliata nantu à u prublemu di a cunnuscenza di l'urighjine di l'Universu, di l'esistenza di Diu, ma qualchì volte pò ancu cuncernà a pulitica, l'etica o ancu a sucietà.

À l'ispessu accade chì l'agnostichi sò inculpati di esse "minefottisti" nantu à u prublemu di a fede è di ùn avè nisunu interessu spirituale o riligiosu.

U nome fubbe adupratu per a prima volta in u 1869 da u naturalista britannicu Thomas Henry Huxley, per fà capisce a so pusizione nantu à a so cridenza in u Signore; u terminu divene cum'è una cuntrappusizione à l'antiche duttrine cristiane gnostiche, chì dicenu chì a cunnuscenza di a rialità ultima (gnosi) hè nentru à ogni omu.

Variante di agnosticisimu[mudificà | edità a fonte]

  • Agnosticisimu lighjeru: chì hè cunsideratu cum'è un'upinione persunale. Questu cuncerna a persona chì dice chì ùn c'hè micca cunnuscenza o cirtezza nantu à a rialità superiore.
  • Agnosticisimu forte: chì hè cunsideratu cum'è un'affirmazione catigorica nantu à a cunnuscenza di e rialità superiore, perchè indicheghja chì questi ùn si ponu micca cunnosce è chì l'esseru umanu ùn hè micca in cundizione per affirmà ne l'esistenza oppure nigà la.
  • Agnosticisimu apaticu: hè quellu chì dicia ch'è a scuperta di e rialità superiore, s'ellu questu pò accade, ùn cambia micca a cundizione di l'omu è, per stu mutivu, e riligione sò inutule.

Da leghje ancu[mudificà | edità a fonte]