Afà

À prupositu di Wikipedia

Afà hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suttana.

Afà
Statu Francia
Rigioni Corsica
Dipartimentu Corsica suttana
Circundariu
Cantonu
Codici INSEE 2A001
Codici pustali 20167
Merri
Intercumunalità
Longitudina
Latitudina
Altitudina
Superficia ettari
Pupulazioni 2055
Dinsità ab./km²
A chjesa di Afà

Storia[mudificà | edità a fonte]

À l'urighjini u paesu di Afà era un paisolu chjucu di a cumuna di Bucugnà. In 1852 a cumuna di Afà fubbi criata grazia à a cissioni di tarritoria di i cumuni di Sarrula è Carcupinu, di U Poghju è Mezzana è di Alata. U primu merri di Afà si chjamava Carlu Calvelli, in carica, da 1852 à 1858. Carlu Calvelli hè mortu à 48 anni in 1858.

U paesu hè statu pupulatu da i pastori di Bucugnà a l'uccasioni di i transumanzi di i pecuri hè par quistu chì i vechji famiddi di Afà sò urighjinarii di Bucugnà. D'astati tanti abitenti di Afà vani in u paesu di Bucugnà.

Giugrafia[mudificà | edità a fonte]

U monti Gozi

Situata à una duzina di chilometri à l'Estu di Aiacciu, a cumuna di Afà cumprendi, oltri à u paesu principali, i lucalità di Piscia Russa, Pastriccialè è una parti di Balionu. Da Afà sorghji u "supportu Gozzi", una roccia alta di 708 metri.

Afà hà una scola elementari. Ci sò setti classi elementari è dui classi par a scola materna, par un tutali di quasgi duicentu elevi. A scola di Afà fubbi inaugurata in 1988 da Lionel Jospin chì era à l'epica ministru di l'istruzzioni naziunali.

A mirria di Afà hè stata ristaurata à a fini di l'anni nuvanta. Nanzu à issu sorghji un munumentu à i caduti rializatu da unu scultori urighjinariu di Afà, Natali Bonardi, di u quali truvami i statui in i quattru agnona di a Corsica è chì hà ancu u so atelier à Afà. U merri di Afà si chjama Pasquali Miniconi.

À u centru di u paesu si trova una chjesa chì hà quasgi centu anni. In u paesu ci sò una farmacia è un centru midicali apertu 8 anni fa.

Si pò acceda à Afà da 2 stradi: quidda di Balionu è quidda di Mezzavia.

Merri[mudificà | edità a fonte]

Rifarenzi[mudificà | edità a fonte]

Liami[mudificà | edità a fonte]

Bandera di a Corsica E cumune di Pumonti Bandera di a Corsica

Afà - Aiacciu - Alata - Albitreccia - Altaghjè - Ambiegna - Appiettu - Arbiddara - Arburi - Arghjusta è Muricciu - Arru - Auccià - Auddè - Azilonu è Ampaza - Azzana - Balogna - Bastelica - Bastilicaccia - Belvideri è Campumoru - Bilia - Bucugnà - Bunifaziu - Calcatoghju - Campu - Cannelle - Carbini - Carbuccia - Cardu è Turghjà - Carghjaca - Carghjesi - Casaglionu - Casalabriva - Cavru - Ciamannaccia - Coggia - Conca - Coti è Chjavari - Cristinacce - Cugnocolu è Muntichji - Currà - Cuttuli è Curtichjatu - Cuzzà - Eccica è Suaredda - Evisa - Figari - Foce - Fuzzà - Frassetu - Furciolu - Ghjunchetu - Granaccia - Grossa - Grussetu è a Prugna - Guagnu - Guargualè - Laretu di Taddà - Lecci - Letia - Livesi - Livia - Lopigna - Macà è Croci - Marignana - Mela - Munacia d'Auddè - Murzu - Ocana - Ortu - Osani - Otta - Palleca - Partinellu - Pastricciola - Peri - Piana - Pianottuli è Caldareddu - Pila è Canali - Pitretu è Bicchisgià - Pitrusedda - Poghjolu - Portivechju - Prupià - Quasquara - Quenza - Rennu - Rezza - Rosazia - U Salge - Sampolu - San Gavinu di Càrbini - Sant' Andrea d'Urcinu - Santa Lucia di Tallà - Santa Maria è Figaniedda - Santa Maria è Sichè - Sari di Portivechju - Sari d'Urcinu - A Sarra di Farru - A Sarra di Scupamè - Sarrula è Carcupinu - Sartè - Serriera - Soccia - Sotta - Suddacarò - Surbuddà - Tassu - Tavacu - Tavera - Todda - Ulmetu - Ulmiccia - Urbalaconu - Valli di Mezana - Veru - Vicu - Vighjaneddu - Villanova - Vuttera - Zevacu - Zicavu - Zigliara - Zirubia - Zonza - Zozza