Abu Nuwas

À prupositu di Wikipedia
Abū Nuwās

Abū Nuwās al-Ḥasan ibn Hāniʾ al-Ḥakamī, cunnisciutu com'è Abu Nuwas (in arabu: ابو نواس‎, in persianu: ابونواس, in latinu: Abu Novas; Ahvaz, 756 - Baghdad, 814), fù un pueta arabu vissutu in u VIII seculu. Natu in tarritoriu iranicu di mamma persiana è di babbu arabu, fù cunduttu ziteddu à Bàssora, è ci crisciti è furmò a so educazioni puetica probbia. Dopu à un sughjornu à Kufa, si stabilì à Baghdad, induva vissi - eccittuata una brevi parentesi in Egittu - par tuttu u restu di a so vita di libertinu raffinatu.[1]

A so fama in u mondu arabu fù grandissima, com'è tistimunieghja a so prisenza stessa, accantu à u califfu Harun à u-Rashid, in i Milla è una notti; altrettantu grandi fù a so influenza nantu à a pustiriori puisia araba, di a quali custituì unu di i mudeddi più imitati.

Puetica[mudificà | edità a fonte]

L'opara di Abū Nuwās (littiralamenti quiddu di u ciuffu, sopranomu sceltu da u stessu pueta, chì in rialità si chjamava al-Hasan ibn Hāni') si culloca in u quatru di u vastu muvimentu di rinnuvamentu di a puisia araba iniziatu dighjà in ità omayyade, ma ghjuntu à maturazioni sottu i primi califfi abbasidi. Di tali rinnuvamentu - chì cuncipia a puisia com'è libara, immediata sprissioni è micca più com'è ripitizioni di schemi è moduli linguistichi di a classica puisia di u disertu - Abū Nuwās fù u maiori attori.

I temi principali di a so vasta opara, racolta in un canzuneri (dīwān) di u quali manca sempri un'edizioni critica cumpletta, sò privalintamenti quiddi erotichi è bacchichi, trattati à quandu incù diddicata è ancu malinconica sinsibulità, à quandu incù sprighjudicatu rialisimu, à quandu incù taglianti irunia, inoltri abbondani sceni di caccia incù discrizzioni di animali; ma ùn mancani micca qasida à a vechja manera araba, satiri, panigerichi è tuttu à fattu, à a fini di a racolta, puisii ascetichi.

Curiusità[mudificà | edità a fonte]

In onori di Abū Nuwās hè statu battizatu u crateru Abu Nuwas, annantu à u pianeta Mercuriu.

Bibliugrafia[mudificà | edità a fonte]

  • Abū Nuwās. A verghjina in a coppa, puisii scelti hè tradutti da Michele Vallaro, Roma, Istituto par l'Urienti, 1992;
  • Cusì rossa hè a rosa. Scenarii d'amori pre-curtesi, à Baghdad, intruduzioni, traduzioni è noti di Leonardo Capezzone, Roma, Carocci, 2007.

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.

  1. Esat Ayyıldız. "Ebû Nuvâs’ın Şarap (Hamriyyât) Şiirleri". Bozok Üniversitesi İlahiyat Fakültesi Dergisi 18 / 18 (2020): 147-173.