1 di dicembre

À prupositu di Wikipedia
Dicembre
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31

U 1 di dicembre hè u 335esimu ghjornu (u 336esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.

Evenimenti[mudificà | edità a fonte]

Nascite[mudificà | edità a fonte]

Morte[mudificà | edità a fonte]

Celebrazione[mudificà | edità a fonte]

Feste[mudificà | edità a fonte]

I Santi[mudificà | edità a fonte]

Santu Eligiu. Santa Fiurenza.

Eligiu era un santu assai pupulare in Francia per via di a canzona:

Le bon roi Dagobert avait sa culotte à l'envers. Le grand Saint Eloi lui dit: O mon Roi! Votre Majesté est mal culottée. C'est vrai lui dit le Roi, je vais la remettre à l'endroit.

Eligiu era un orefice natu versu l'annu 588 à Chaptelat, vicinu à Limoges.

U rè di i Franchi, Cluttariu Secondu, l'avia datu l'oru per falli un tronu. Eligiu li ne fece dui. Allora u rè u fece direttore di a Zecca. E munete d'oru di tandu portanu a so signatura.

A' a morte di Cluttariu, u figliolu, Dagobertu Primu, cugnumatu u Salomone di i Franchi, fece di Eligiu u so primu cunsiglieru.

A' 51 annu, dui anni dopu à a morte di Dagobertu, Eligiu si hè fattu prete è ghjè diventatu u vescu di Noviomagu, l'attuale cità di Noyon, in u dipartimentu di l'Oise. Hè mortu in issa cità u 1u dicembre di l'annu 660. Avia una settantina d'anni.

Etimolugia: da u lat. "eligius" (elettu... da Diu).

Nomi: Eligiu, Eloi, Eloy.

Paesi è cità: Anversa, , Dunkerque, Limoges, Marseglia, Noyon, Bologna.

Prutezzione; Eligiu hè u santu patrone di l'orefici, di i stazzunari è, in generale, di tutti quelli chì battenu u ferru.

U 1u dicembre si festighjeghja dinù à Santa Fiurenza.

Una Santa Fiurenza, chì campava à u seculu quartu, serebbi stata cunvertita da Santu Ilariu, vescu di Poitiers.

Un'altra Santa Fiurenza, campava à u seculu sestu in Spagna è ghjera a surella di Santu Leandru è Santu Bisidoru.

Etimolugia è nomi: Cf Fiurenzu (4 lugliu).[1]

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

Ligami[mudificà | edità a fonte]


I mesi di l'annu
Ghjennaghju - Ferraghju - Marzu - Aprile - Maghju - Ghjugnu - Lugliu - Aostu - Settembre - Uttobre - Nuvembre - Dicembre